Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@stefan-ciobanuȘC
ștefan ciobanu
@stefan-ciobanu
Poezie

urmează-ți distinctul

1 min lectură·
Mediu
m-am suit în metroul ce ducea spre gară
să-mi aștept iubita
oamenii de pe scaune se uitau la mine
ba nu se uitau la mine ba se uitau la mine
nici acum nu știu și oricum nu conta
eu citeam un neon pâlpâia în povestirea din carte
de la un capăt la altul al vagonului treceau oamenii de pază
ca niște bile azvărlite pe podea
dădeam pagina în același timp cu o blondă de lângă mine
mă uitam din când în când pe geam
și mă forțam să văd că metroul mergea invers
când reușeam mă lua o amețeală plăcută
reveneam la citit ronțăind în gând
din punga de sărățele ce se lăfăia pe jos
îmi înfrânam instinctul de a-mi roade unghiile
pentru că și unghiile au dreptul să zică
da
în schimb clipeam era felul meu de a mă ține de bară
mai aveam o mie de stații și timp să îmi imaginez
sfârșitul vieții cu iubita mea într-un telescaun
mergând spre soare
085.039
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
164
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

ștefan ciobanu. “urmează-ți distinctul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/13924308/urmeaza-ti-distinctul

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@silvia-goteanschiiSGSilvia Goteanschii✓

o ameteleala placuta m/a luat cand am citit acest poem si nu pot sa va spun decat> sincere aprecieri
aici vorbeste talentul, ma refer la suma poemelor semnate stefan ciobanu
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu✓
: multumesc de trecere. ameteala este reala, ma bucur ca se transmite.
0
@monica-manolachiMMMonica Manolachi✓
Foarte frumos. Mi-e neclar ce este cu punga de sărățele. Probabil era ceva din carte. A, se leagă și cu rosul unghiilor, ca un contrast. Titlul este excelent.
0
@luminita-suseLSLuminita Suse✓
Frumos condus firul spre final. Placut poem. Intrebarea mea este: cine sunt oamenii de paza din metrou? Sunt adevarati, exista? Nu stiu ce sa cred.
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu✓
: monica, punga de saratele face parte din cotidian, din drumul meu zilnic prin maruntaiele Bucurestiului
luminita, la fel, oamenii de paza sunt niste oameni de paza. probabil, daca as fi fost unul din ei as fi scris asa
\'\'calatorii stateau in picioare
ca niste stalpi de penitenta\'\'
va multumesc de semn si de citire.
0
@nache-mamier-angelaNANache Mamier Angela✓
partea a doua a poemului este mult mai reusita,finalul merita o mentiune speciala ,dar \"demarajul\" poemului este prea narativ,rece ,prea lung
\"saratelele\" sunt un cuvânt-cheie inspirat ,caci concentreaza cenusiul existentei cotidiene (\"înaripate\" de sentimentele amoroase care salveaza individul de la spleen)
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu✓
: am incercat in poezia aceasta un fir intins, ca la pescuit. ca momeala am pus saratelele, cum bine ai vazut in ele ceva esential. iar salvarea se face intradevar prin dragoste caci, \'\'unde dragoste nu e nimic nu e\'\'. multumesc de citirea atenta.
0
@florina-daniela-floreaFFFlorina Daniela Florea✓
Stefan

primul vers, al doilea, si ultimele 4
ceva de genul
\"m-am suit în metroul ce ducea spre gară
să-mi aștept iubita

clipeam
era felul meu de a mă ține de bară
mai aveam o mie de stații și timp să îmi imaginez
sfârșitul vieții cu iubita mea într-un telescaun
mergând spre soare\"

asta a fost poemul citit de mine de-aici
(nu minimizez zbaterile intermediare, gandurile, saratelele, oamenii,etc. Sunt ca un fond al unui tablou, corect, conteaza si el,
dar l-am simtit ca un zgomot care ma rupea din reveria asteptarii nerabdarea de a ajunge la capatul unui vis in care esti asteptat de omul drag.

sa nu te superi,
doar un cititor:)

tot binele,

0