Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Mama

1 min lectură·
Mediu
Până la marginea orașului
Drumul fusese ușor,
Orice creatură
Ferindu-se din calea ei
Cu teamă și obediență;
Acolo, odată ajunsă,
Mahalele i-au oferit
Locul propice
Gestului ei atât de ciudat.
Oamenii aveau să-și dea seama
De dispariție suficient de târziu,
Iar lupoaica refăcea drumul înapoi
Þinând cu grijă și fermitate
În colți micuțul bebeluș răpit.
Ani de zile mai târziu,
La marginea orașului,
S-au semnalat dese apariții
Ale unei creaturi
Asemănătoare cumva
Unui vârcolac.
În cele din urmă,
Oamenii strânși în grupuri
Au reuși să ucidă
Un hominid primitiv
în pielea jerpelită a unei lupoaice
Căreia monstrul îi striga
Un singur cuvânt, cu glas răgușit:
„Mama!”
023.336
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
106
Citire
1 min
Versuri
28
Actualizat

Cum sa citezi

Ștefan-Adrian Bărbulescu. “Mama.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-adrian-barbulescu/poezie/13893767/mama

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

RPRodica Plamada
Înstrăinarea de oameni și nu numai, te sortesc pieirii de vrei să te întorci.
0
NGNicolae Goje
cam ciorbă într-un text destul de scurt, sentimentul matern, ura și teama oameilor pentru diferit, efectele comportamentului matern
lupoaica este acceptată în grupul de lupi, oamul în grupul de oameni, amestecarea duce la o abominație naturală? de ce? diversitatea e sănătoasă
0