Stanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
vine ea și capodopera,
până atunci postez să îmi fac norma :)
intuiesc că "apăsat" ar fi "greoi"
și, da, nu excelează, ai dreptate
mulțumesc pentru impresii și sinceritate
spor!
Pe textul:
„ursire" de Stanica Ilie Viorel
nu din construcție, ci din dorință
din car, omul lovea boii cu biciul
și carul scârțâia, scârțâia
pământul trosnea, trosnea...
mulțam!
Pe textul:
„sărut pământului" de Stanica Ilie Viorel
tăcerile dintre secundele marcate de ceas... frumoasă imagine! i-aș alătura ceva mai profund, nu pijamale sobre
iar somnul
nu va mai înconjura... (urbea)
ca un pescăruș zgomotos
în varianta "nu te va" îmi pare ruptură logică cu ceea ce ar trebui să fie unul din semnele întoarcerii
adică, ar însemna să fie acolo cel/cea care se întoarce, iar somnul îl/ o înconjura
Pe textul:
„TIFF" de Traian Rotărescu
prinse-n asemenea metafore
oare cât ar fi gramul?aș înlocui "Cu care" cu ""În care"
aș renunța la "niciodată"
pe un ciob de lumină ne pregătim doza- aș :))... ultimu vers
Pe textul:
„Je suis sur la plage " de Madalina STATE
timp în care părea că evoluăm
acum, îmi pare, vom reveni la politeism și sacrificii
Pe textul:
„Despre călătoriile sufletului" de FLOARE PETROV
nu știu să le mai fi citit
oricum, starea propusă de mine (așa cum am simțit-o când am scris textul)
nu este similară cu cele propuse în acele poezii (de asemenea, așa cum le simt eu)
mulțumesc!
... și pentru recomandarea (voită sau nu) a textelor respective
Pe textul:
„sărut pământului" de Stanica Ilie Viorel
probabil că le voi fi citit, poate că și textul de mai sus o fi vreun ecou
nu studiam, prindeam și eu din zbor și nici nu am o memorie bună
prin clasele XI și XII (matematica), primii 3 ani de facultate (următorii doi mai mult strategie
și deloc studiu), m-am pus cu burta pe carte
spun așa, ca să facem cunoștință: eu sunt Tego, domnule profesor, băiat de cartier!
oricum, ai ratat șansa să declari că textul meu este mai bun decât al lui Nichita :))
Pe textul:
„sărut pământului" de Stanica Ilie Viorel
o fi o idee aburită prin text
posibil să rămână doar în mintea mea până când,
chiar și eu, voi fi uitat ce am vrut să spun :)
mulțumesc!
Pe textul:
„față în față" de Stanica Ilie Viorel
ori sunteți cârcotași
poate nu m-am exprimat bine, nu am respins ideea,
după cum se poate observa, am înțeles ceva din text,
în interpretarea mea, unde nu găsesc lumina ca fiind
sonoră/ zgomotoasă
în al doilea comentariu chiar am vorbit despre asta
Pe textul:
„aud lumina-n mine pe-ntuneric" de Ștefan Petrea
nu am citit poemul despre care spui
textul de mai sus mie îmi place foarte mult
prin comparație, ca o execuție super într-un joc de fotbal (jucam pe vremuri)
sau la tenis de masă (joc în prezent)
știu sigur că s-a reușit și de alții, poate cu mai multă eleganță, poate mai spectaculos,
dar execuția mea rămâne a mea :))
îți dai seama ce șocant ari fi sunat să spui: prefer această prezentare versurilor scrise de N. Stănescu :))))
eu și Messi sau Timo Bol :)))
Pe textul:
„sărut pământului" de Stanica Ilie Viorel
înțeleg că este sursa care generează, dar aș prefera-o liniștită, deloc
zgomotoasă, chiar și dacă ar fi să se spargă
dar ține de viziunea proprie, deci, tu o auzi... nu-i nimic rău în asta
spor!
Pe textul:
„aud lumina-n mine pe-ntuneric" de Ștefan Petrea
par un monolog, o rutină, un exercițiu asemănător cu al celor care stau cu un carton legat la gât și strigă trecătorilor despre ceva
dacă treci pe lângă cineva care strigă pe stradă - vă zic eu, sfârșitul este aproape!- te rupi un moment din ale tale, cauți să dai o interpretare, apoi își aduci aminte că azi este zi scurtă și luni e zi liberă și îți spui
- măcar până marți să mai țină minunea. chiar ar fi aiurea să vină sfârșitul ăla când nu trebuie să merg la serviciu.
har... dacă cel căruia i-a fost dăruit, nu-și depășește condiția și așteaptă sfârșitul lumii strigând în gura mare depre ceea ce crede, dar depre care nu a înțeles nimic, la ce folos?
Pe textul:
„Despre Har" de FLOARE PETROV
sunt bune!
îmi place cum ai introdus acest nucleu aici
-Pribeag și uitat de lirica magna si eposul mi-este
o filă de fapte meschine și calpe.-
mi-a plăcut!
Pe textul:
„Pribegiile unui mut" de Oancea Sorin
un poem reușit, care îmi transmite starea
și extensia spre vrabie, îmi place!
- A paguba si a libertate fluier deja ca nărăvaș- versul acesta cred că e de aranjat cu diacritice și acolo -ca nărăvaș- e cam sau ca un ? sau simplu -nărăvaș-
spor!
Pe textul:
„Biroul ciobanului" de Oancea Sorin
mulțumesc pentru amabilitate!
rețin răspunsul la comentariul meu de mai devreme
păi da, Mădălin, neapărat să continui
e frumos ce scrii
e plăcut
primesc :)
o zi cu toate cele bune!
Pe textul:
„fumegare" de Stanica Ilie Viorel
mă gândeam, citind poezia ta, cum ar fi să mănânc teoretic :)
este o paralelă care poate părea anapoda, dar, dincolo de glumă,
așa este, cum spui
spor!
Pe textul:
„Dragoste, în teorie" de Roxana Licu
