Stanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
cred că ceea ce este relativ nu poate fi calificat ca dovedit și nerăbdarea omului a dus la asumarea unor adevăruri, mai mereu combătute
cel mai probabil, limitele cunoașterii* ne absolvă de veșnica confuzie, dar ne oferă dreptul de a căuta
în această fază în care mă aflu, cred că sunt dimensiuni pe care omul doar le presupune și, până când nu le va recunoaște așa cum a cunoscut spațiul, materia, energia, forța, lumina etc., nu va fi altceva decât un călător pe drumul către origini
* cunoașterea fiind în sine supusă proceselor transformărilor, fiind de multe ori doar un rezultat alterat
poetul? cel mai mic din tagma înțelepților.
Pe textul:
„Străfulgerarea poetică" de Nincu Mircea
nu s-a zis?
este nume de familie Roșu
și este și un medicament
Rosuvastatina: un medicament utilizat pentru scăderea colesterolului
Pe textul:
„Ghicitoare 487" de Miclăuș Silvestru
personal, nu am reușit să înțeleg ce reprezintă o viteză 4x4
“bibum” :) frumos joc
“ aerul mitral până la tine are puls
frecvențe doar de auzul tău atinse”
intima în doi (cu toate că “mitral” mă încurcă. este aerul “respirat” de inimă? eu așa l-am înțeles)
mi-a plăcut.
e vremea cireșelor.
Pe textul:
„cireșe la ureche" de Ottilia Ardeleanu
inspirat de ceea ce am dorit să scriu ca și comentariu, am scris un text
cu titlul “căpăstru”
îl voi posta, mai târziu
spor!
Pe textul:
„sunt cu prietenul meu strutzu" de Leonard Ancuta
sau, când te-am întâlnit
ai avut ceva intervenții și atunci am citit ce ai mai scris
sau, posibil, ai postat ceva…
cel puțin, prima strofă, îmi pare că am citit-o, tot la tine
ori, ceva asemănător
oricum, e un poem care convinge,
mă face să simt nevoia să fiu acolo, pe peron, să-mi cer iertare
ca și când aș fi vinovat pentru toate suferințele celor cu dus și întors
senzația e aceeași, ca după ce citesc Sergentul, a lui Alcsandri
eu n-am trăit “aventura” și nici n-am făcut ceva să împiedic astfel de suferințe
de acee…
Pe textul:
„Mănânc și scriu; desculț..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
Pe textul:
„Mănânc și scriu; desculț..." de Romulus Câmpan Maramureșanu
credeam că-i un cuvânt inventat
pfuai!
ce nimereală…
Pe textul:
„encefalomielopoliradiculonevrită " de Leonard Ancuta
și cu-n burete, ar merge
și-o simplă hârtie, ar șterge
o grevă, fondată pe cretă
Pe textul:
„APA , soluție pentru greva profesorilor" de Mihai Miro
fac o salată la propriu dintr-o plantă cu renume
aș putea gândi la salata de cartofi
care duce la “boeuf”
și care m-ar face să cred că dânsul/dânsa cu același nume, ar fi…
răspunsul: vita, acesta fiind și răspunsul ghicitorii
nu știu dacă e atât de subtilă capcana
Pe textul:
„Ghicitoare 487" de Miclăuș Silvestru
pornește într-un sens, apoi, brusc se leapădă de idee și continuă în alt spațiu
dacă începutul pare să propună (ori chiar propune) o amnezie a părții neînsemnate (aș zice, gândind la natura cuvintelor), apoi o stare de confuzie cauzată de acea amnezie, urmează o metamorfoză, până la un delir (aș spune)
sincer, nu am înțeles poemul
Pe textul:
„encefalomielopoliradiculonevrită " de Leonard Ancuta
se leagă atât de bine cu ideea destrămării
da!
Pe textul:
„etirare" de ana sofian
bun și finalul care mă face să zic, îmbufnat:- off! da’ de ce?
“ așa cum îți potriveai privirea
pe fiecare petic de piele”
aici ai prins tot efectul și cititorul din mine între zăbrele:)
frumos!
Pe textul:
„etirare" de ana sofian
am răsfoit și prin cartea ta, Sindromul…
nimic
cred că prin poeziile tale am întâlnit ceva din această poveste sau blițuri care au inspirat anumite poeme,
ori mi se pare (nu ar fi prima dată)
în fapt, amprenta unui autor, simțită în textele sale, bănuiesc că e de bine
cumva, ca la o degustare de vin, pe nevăzute, recunoști vinul care îți place, sau măcar pe cel cu care te-ai obișnuit:)
citit cu plăcere
prefer poezia și filozofia, dar este loc de pus într-un roman (dacă nu e un fragment din unul pe care l-ai finalizat)
spor.
Pe textul:
„tristețea cîntărețului la trianglu" de Leonard Ancuta
