Eu am vrut să mă-ntorc și ce mult mi-am dorit,
Să fiu numai eu, s-adun gândurile,
Sunt singură iar, dar n-am regăsit
Puterea să umplu în liniște rândurile...
Lipsește ceva, o idee, un gând
Sau
Încă plouă mărunt și e liniște-n casă,
În juru-mi mocnește amintirea rămasă,
Stau pierdută la geam, gându-i dus fără voie,
De rutina de ieri acum am nevoie,
În dulap, un tricou încă forma-ți
Rătăcesc neștiut prin păduri și prin noapte,
Vântul mă-mpinge cu putere din spate,
Gândesc că omul din mine-i fanatic
Și pătrund printre munți într-un loc mai sălbatic...
Am plecat la drum,
Fire de nisip în vânt
Peste-a lacului oglindă,
Libelule secerând
Și-n vârtej voind să prindă,
Boarea dinspre miazăzi
Parc-aduce un nor de ploaie,
Arșița de peste zi
În sfârșit se mai
Ce amară-i acum toată linistea-n casă
Și toate aceste negre gânduri ce-adun,
Ce aspră-i durerea care încă m-apasă,
Ce deșartă-i speranța ce-n visuri mai pun;
Ce zadarnice-s toate iluziile
Orologiul bate tainic miezul nopții,
Trist ecou răsună peste-ntreg orașul,
În unghere negre lângă un colț al porții
Parcă umbre mișcă și-mi grăbesc iar pasul...
Reveria însă mă ajunge
Am uitat să trăiesc? sau poate-i părere,
Căci timpul ce trece la fel mi se scurge,
Nimic nu mi-e nou ,nici gândul nu-mi cere
O altă iubire să am de ce plânge.
Trecutul e tot ce viața-mi
Orasul vechi cu strazi inguste
Imi poarta pasii la-ntamplare,
Pe-alocuri baltile prind cruste
E semn ca iarna-ncet apare.
E noapte linistea-i deplina
Doar cainii vagabonzi mai latra,
Orasul
Ochii mei sunt acum un deșert slipitor,
Atât de des m-am gândit la tine.
Aș vrea,
Să adun toate ploile din această primăvară
Să aibă ochii ce lăcrima,o vreme,
Până ce gândurile vor hotărâ să
Realitatea ce-o descopăr
În tot ce fac și-n jurul meu,
E crudă; mintea-n van mi-acopăr
Cu dulci iluzii cum vreau eu:
Că-n tot e totul numai bine,
Căci crudul adevăr al vieții
Mocnește-n jur,îl
Aseară mă plimbam printre amintiri...
Veneau din toate colțurile minții,
Îmi dădeau târcoale,
Mă provocau.
La un moment dat,
O melodie m-a prins de braț.
O știam din liceu, aproape o
Fluturi aripi își întind
Și în dansul lor frenetic,
Gândurile se întind
Pe hârtii,cu șarm poetic.
În neant încet cobori,
Neguri negre te-nconjoară,
Vijelii, furtuni și nori
În tornadă,
