Poezie

pe jos în noapte

1 min lectură·16 februarie 2010

Mediu

Orologiul bate tainic miezul nopții,

Trist ecou răsună peste-ntreg orașul,

În unghere negre lângă un colț al porții

Parcă umbre mișcă și-mi grăbesc iar pasul...

Reveria însă mă ajunge mută

Și-n capcana-i dulce pot iar să gândesc,

Þes iluzii-n gânduri, care mă ajută,

Șterg halucinații, iarăși calm pășesc...

Drumul către casă parcă-i o plimbare,

Parcă n-ar fi noapte, parcă n-ar fi rece,

Văd un colț al casei, șters de depărtare,

Visurile-n gânduri prind a mi se șterge...

Am ajuns și-acuma, când lumina slabă,

Peste întuneric o aprind să uit

Gândurile toate, frica-n neagra stradă,

Am ajuns și totuși, parcă n-aș fi vrut.

002.092

sorina petrescu. “pe jos în noapte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorina-petrescu/poezie/13928888/pe-jos-in-noapte

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.