Vanzatorul de iluzii

Sugubeata aceasta poezie a ta, in genul epigramelor tale pe care de fiecare data le citesc cu placere si rad in hohote. Din pacate, nu reusesc sa scriu epigrame desi am incercat,dar poate ma inveti tu.
referitor la poezia ta, sa srii ca si eu ma complaceam in iluzii straine si acum m-am multumit cu iluzii romanesti, adica nu mai am dor de duca in \"strainataturi\" ci un dor de a ramanea in tara si a face de aici dizidenta :)))

Sorine,

un înger ți-a trecut pragul si s-a simțit minunat !
Nu a atentat la iluzii , ci a plecat cu un miros placut de cuvinte !

Dacă tot e să ne hrănim cu iluzii, măcar să fie de-ale noastre, tone de autohtone.
Poate așa vor putea strânge mai mult k-pital și comercianții noștri.
:))