Analiștii economici ne sfătuiesc să fugim de dolari

Similitudine

E dolarul, ca poetul:
Chiar de s-a-nmulțit bănetul,
De ai șapte - te cutremuri,
Fac cât unul de pe vremuri.

Calimero

Ca \"începători\" în Europa, ni se întâmplă lucruri neașteptate.
Dolarul, monedă americană, are oarecari rețineri în a se lipi de \"europeni\".

De te dai european
Sunt bănuitori în bloc.
Mirosind a LEU-ștean,
Nu s-apropie deloc.

Azi euroii-s banii grei!
- Cu dragoste exclam.
Eu pe dolari nu dau doi lei...
Că n-am!

Că trage ban la ban, mai crezi,
La modul arbitrariu,
Dar niciodată n-o să vezi
Dolarul la (D)Olariu.


Aici am o mică problemă: am plecat de la ideea că se pronunță în trei silabe - O-la-riu.

Tu ne pui probleme mari,
Nu te prea-nțeleg, măi frate,
N-ai fugit după dolari,
De-ai ajuns în STATE?

Iarba verde de acasă
Cert e că ne dă fiori,
De-aia emigrăm, în masă,
După niște... verzișori!

Cu lacrimile-n ochi, șuvoi,
Dolarul își plângea mânia:
\"M-a părăsit și România
Pentru un pumn de euroi\"!

Snobism nomenclaturistic

Remarca făcută de Dan Norea (sub formă oarecum de scuză) că dânsul crede că numele Olariu este compus din trei silabe și nu din patru, așa cum pronunță de o vreme mulți, hai să-i numesc cu blândețe \"snobi\", m-a incitat să pun în discuție pe site proliferarea de un timp a unui snobism de mârlan ajuns care socoate degradant să poarte un nume comun: Feraru, Croitoru, Moraru, Dulgheru, Cămătaru, Pitaru, Sitaru, Jitaru, Palamaru, Strungaru (meserie frecventă în oierit, Vieru, nume frecvente în nomenclatura românească. Este adevărat că vocala intermediară \"i\" pe care cei ce vorbesc dialectul din Moldova o adaugă la meseriile arătate a încurajat această tendință tentându-i pe unii cu urechi mai \"sensibile\" să lungească și să accentueze terminația \"iu\" plasată după consoana \"r\" care desemnează profesia în formă nearticulată. Încă e bine că nu s-a răspândit molima și pentru alte nume terminate în consoană, precum Kogălniceanu, Sibianu, Sasu,Pătrunsu și altele. Și e încă bine că nu s-a adoptat formula aceasta pentru cuvântul \"curvar\", ce ar suna oarecum mai fin decât cum se pronunță acum.Terminați \"iu\" se aplică numai la numele de origină greacă precum Anastasiu, Gheorghiu,Stamatiu,Vlasiu și altele. Nu știu dacă această pronunțare este pretinsă de purtătorii acestor nume de profesii terminate în consoana \"r\" dar s-a răspândit ca o molimă iar crainicii de la radio și televiziune contribuie din plin la fixarea acestei anomalii nominale

Majoritatea dintre numele (substantive proprii) pomenite mai sus (și multe altele) provin din substantive comune ce denumeau meserii și ocupații. Influența graiului moldovenesc le-a adăugat semivocala (în aceste cazuri) \"i\". Și încă o dată \"formatorul\" de opinie, adică Mass- media, (din \"snobism\"? scuze Tataie, dar cred că din agramatism, ca să nu spun mai rău) le-a deturnat pronunția și prin asta (nu exagerez) chiar sensul. De altfel și d-l Rodean, undeva pe la Tehnică literară spunea câte ceva despre acest subiect. S-a pus (nu mai țin minte unde, la tv.) problema asta, chiar în atenția unui jurnalist. Răspunsul lui a fost mai mult decât fățarnic, pueril sau poate \"idiot\": păi
l-am întrebat pe... Ciubotariu (om din popor) și EL mi-a confirmat că așa se pronunță; \"riu\", cu \"i\" accentuat. Hai să fim serioși!