Unui pretins epigramist

cand va zic eu nu fac glume:
el fiind la mod fioros
pe-al lui talent de gelos
refuza sa-l scoata-n lume

De se crede cel mai cel
Ii lipseste un cercel...
Dar de vrei sa-i faci cadou
Nu-l privi tot ca un... bou!

Îi spuse fata lui Cutare,
Privind în treacăt spre buric:
Talentul \'ți-e destul de mare,
Însă păcat că ești cam... mic

Mulți vor s-atace la vîrf un munte,
Ce pare mic, ascuns și fără căutare,
Încearcă fără spor să-i facă punte,
Și mai apoi se duc...se pierd în zare!

Și-i vezi pe toți că trag fără rabat,
Pitoane, drugi și corzi întinzătoare,
Dar muntele rămîne nemișcat,
Și vîrful e acolo...tot în soare!

Asculta domnule Cutare...
D.Olaru

Asculta domnule, Cutare!
Te tot zgaiesti in microscop,
Sa cauti altuia ce n-are....
Zasesi ca...nu ai nici un scop.

(Acelorasi prieteni)

Te inteleg ca esti miscat,
Muscand dintr\'o asa momeala...
N-o pune dar...la socoteala
...Talentu-i vinovat.

Te inteleg ca esti miscat,
Muscand o asa momeala...
N-o pune la socoteala,
...Doar talentu-i...vinovat

Sorine, văd că îți respecți blazonul, ne-ai dat încă o epigramă acidă. Am căutat, cusurgiu cum sunt, să mă leg de ceva, aș face-o la începutul ultimului vers, unde \"Dacă-l\" ar putea fi înlocuit cu mai mult succes cu \"Cînd îl\".

Îți trebuie un microscop
Să vezi cum scrie vreun confrate?
Eu te știam un pic miop
Dar nu atins de cetitate.

Am postat epigrama din memorie. Este dintr-un mai vechi volum de-al meu.
Asa e, Bitterule!
Versul patru era: Cand il privesti la microscop.

Un cusurgiu recunoscut
Punând o bază pe cuvinte
Lui Sorinel i-a prefăcut
Acidul în apă cuminte!

Va coace popa vreo figura
Nu-i el din cei ce dau `napoi
Si nici nu sta pe batatura
Sa planga de ce-i faceti voi.

Desi el nu avea talent,
N-a scris vreodata bine,
Maestru-i foarte insistent,
Cu lupa-i cata rime.