anca și mălin

anca și mălin (explicit?!) ... (după ani și ani)



un trafalet în mîna stîngă și o basma cu buline pe cap
anca nu-și plînge de milă / își plînge de vopsea nu
i-a cerut nimeni și nimic / pe nimeni și nimic / cu
atît mai puțin probabil să văruiască balconul
iubirea noastră e ca un film franțuzesc în care
ea și cu el au accent iar ineditul se ascunde
firește / în cotidian

măcar de mi-ai asculta vreodată măline / recitalurile
matinale / nu sunt flatulențe măline și nici nu
mă doare nimic / atîta tot că mai e o lume undeva în
interiorul meu / o lume atît de adîncită în mine
că marianele îmi par un pahar cu apă / nu-ți spun
de unde știu / te las să îți imaginezi că am palme
cu ecograf sau că din degete mi se scurg zilnic iscoade
îți poți imagina spre exemplu că / în fiecare dimineață
mi se preling pe gît în jos / mai pe seară îmi ies din
buric fug repede repede-n ureche și țipă toate deodată

nu-i rău / zic / măline

iubirea noastră e ca un film franțuzesc în care
ea și cu el au accent iar bulinele albe pe
o basma roșie sunt comandate de scenarist

e spațiul cuvintelor importante lucrăm
la ele de cînd eram mici / de multe ori
zăresc între pereții mei interiori cîte
un nod un nasture o pînză / o pulă mică
pe sub masă la nunta a treia a măti-i
zi tu măline dacă nu sunt nebună

abureală / nebună / nu știe / săraca

zice mălin / e fată? sau e băiat?
nu-i nimic văruim altă dată
păianjenii ăștia halterofili
au și ei nevoie de spațiu


...