de la capăt

pentru tine, cu drag, trag, că tot faci și toate par că-s mereu împotrivă. și nu-s, doar că ei, dragii de ei nici c-ar ști. n-au de unde să știe cîte-s pe tavă pentru chelnerul sorții, mai ales cînd iubește în vremea fratelui invalid, a iubitei surori fără judecată, a bebeului bolnăvicios. vai, nu, ți-am răspuns tîrzior la mesaj? ți-am dat ignor cînd îți ardea de zbor? ți-ai luat din greșeală tangaj? pricepe atîta, pre-învîrtoșare: pașii ce m-au adus aici sînt mai strîmbi decît orișice pas pe care vei fi nevoit să-l pășești. vrei putere? puterea stă în tenebrele tremurînde ale micilor abandonuri personale; din- colo de absurd, de inafabil, de meh: vreau. pot. trag.