Mioara își întoarse fața și încercă să se cuibărească la pieptul mic al Piei, dar nu reuși decât să-și așeze capul în poala ei. Cu sensibilitate și afecțiune, Pia își trecu degetele prin părul
De cele mai multe ori destinul joacă feste. Fiecare om speră că lui nu i se pot întâmpla lucruri distructive, fapte ce dor sau care lasă urme. Întotdeauna aceste sunt pentru alții. Dar ea, viața
Motto:
Ernest Hemingway : \'\'Omul poate fi nimicit, dar nu înfrânt\'\'.
De două zile nu se mai întâmplă nimic. Se pare că norocul e plecat în concediu fără plată.
De ce nu vând... nu știu,
În apropierea sărbătorilor de iarnă, zvonurile aduceau suflu de schimbare a regimului din țară. Flavia atentă la problemele ei și a traiului ei izolat nu băgă de seamă că pe la colțuri se bârfea tot
Soarele de toamnă al Olandei atunci când este pe cer își face datoria cu prisosință: încălzește, coace, usucă. Apoi vine iar ploaia care nu se mai oprește. Altă vegetație își ia zborul deasupra
Flavia se ridică cu lacrimi în ochi, de pe fotoliul de răchită și plecă la bucătărie. De câte ori își amintea această clipă, aceeași durere o încerca de fiecare dată. \'\' Nu mai vreau să-mi
Helmult era cam speriat la gândul de a avea un copil cu Elena, de a avea un copil în sine îl speria, dar prins în angrenajul vieții și aproape tot timpul cu o sticlă de coniac de la magazinul de
Idealul face parte din ființa omenească și stoarce visuri adânci. Toată viața urmărești un ideal, îl visezi, îi dai diferite forme, urci și cobori trepte dar nu simți că timpul trece și idealul
Emil Cioran: ’’ Viața este prea limitată și prea fragmentară pentru a fi trăită la mari tensiuni’’.
Alergăm pe drumul ei iar timpul va continua să ne amestece cu intemperii, prin nesiguranță și
Fiul risipitor, personaj biblic și nu numai este pedepsit de providență pentru instabilitatea sa. Dorința de a pleca mereu, ce transcende în timp, consumă individul până la extenuare. Și totuși
\"Zâmbește, mâine va fi mai rău...!\" Murphy
A doua șansă... De multe ori ai impresia că în jurul tău tolul se prăbușește, că aerul devine tot mai apăsător, ca un inamic ce vrea să te
\'\'Bestialitatea vieții m-a călcat și m-a apăsat, mi-a tăiat aripile în plin zbor și mi-a furat toate bucuriile la care aveam dreptul.’’ Emil Cioran - Pe culmile disperării.
Conștiența faptului
Confruntarea cu sinele devine uneori copleșitoare, se sfredelește adânc, multiplu, căutând parcă zăcăminte tainice pentru reclădirea sistemului de referință, ieșirea din hățișurile fără substanță
Puterea izbânzii șchioapătă în incompatibilitatea realizării, amestecându-se cu umbre în așteptarea utopiilor vremii, a răfuielilor adevărate.Imersiunea în străfundul ființei te provoacă la
După Cioran \'\'viața este un mod de a învăța să exiști’’.
Conștient că nu ești singur la anaghie, încerci să privești în jurul tău, să treci prin necazurile vieții ce se derulează ciclic, să
\'\'Curajul este grație sub presiune.,’’E.Hemingway
Urzeala relațiilor sociale uneori, face legea firii care ține ușa realizării deschisă. Lasă viața să meargă înainte, îți dă puterea de a
Atunci când viața ar trebui să meargă mai lin, destinul aduce sechele în palmă, iar în jur se ridică ziduri de netrecut. Rațiunea te îndeamnă spre marginile lui dar simți cum te închizi în
Urma prelinsă dintre cer și speranță se scrie cu vieți, când pe răsărit de stea, când pe apusuri dintre două lumi. Plămada din gânduri, făurită cu chip avid de ispita realizării este doar un vis
Viitorul cel mai strălucit va fi mereu bazat pe un trecut uitat, nu poti merge mai departe în viață până nu lași în urmă greșelile trecute și durerile inimii. Întotdeauna ceva sapă în noi și
Uneori este foarte greu de găsit soluții. Gândul te trimite spre acel numitor comun căutat toată viața, însă fizic doare, timpul cere detalii, lucrurile capătă valențe. Te oglindești în marginile
Vâltoarea vieții ne poartă în larg pe unde plutim fericiți și apoi fără explicații ne aruncă de stâncile colțuroase ale malului, pentru a ne aminti de unde am plecat, grăbind aștepările din
Sclipiri pustii în nopți fără lună, lumini de alb și negru încarcă fantasticul melancoliei, a vârtejurilor contorsionate prin trăiri neînțelese. Între alb și negru nu prea există altă cale... doar
- Simbolul existentei nu stă scris pe perete. Intensificarea trăirilor adună lumini fără importanță.
- Cine vrei să-ți dea definiții? Și ce să faci cu ele ?
- Timpul, etapele tranzitorii ce
Parfum și țepi
Fii puternic atunci când te doare mai tare, se spune și, este cel mai plauzibil dicton, care te ferește de meschinărie, ridicol și umilință.
Floarea de cactus este cea mai frumoasă
