Poezie
Motanul mamei mele
Mamei mele Rozalia
1 min lectură·
Mediu
Motanul mamei mele
Ea nu mai era,
Motanul da.
Și casa era la locul ei.
Dudul frunzos
Și chiar cerul erau aproape la fel.
Motanul torcea ca o certitudine,
Păianjenul țesea ca o certitudine
Iar muștele înțepau anunțând aceeași ploaie
Cu amoniac.
Unii țărani își băteau sapele,
Alții coasele,
Zgomotul lor se aduna deasupra satului
Într-o bătaie de clopot
Ce sfințea dimineața.
Motanul torcea ca o certitudine,
Nu aflase sau pur și simplu nu-l interesa,
Ea nu mai era,
Nu știu dacă eu...
Dar toate celelalte lucruri îmbrățișate
Sărutau pe gură liniștea.
023.816
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silviu viorel păcală
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
silviu viorel păcală. “Motanul mamei mele.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-viorel-pacala/poezie/206305/motanul-mamei-meleComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FNFNfelix nicolau✓intrasem cu plutonul de executie dupa mine dar, trebuie sa admit, mi s-a udat munitia. fain!
0
NCfrumoasa liniste lasa in urma persoanele dragi...
versurile tale vindeca, sfintesc ca o certitudine
anana
versurile tale vindeca, sfintesc ca o certitudine
anana
0