Silvia Van

mi-e cald, ii sopti si apoi ii atinse soldul drept cu un deget. razboinicul o privi in ochi, barbateste, si-si rasuci o tigara. cred ca acolo, intre coapsele tale, se aprind prea multe focuri

O sa-mi sapi acum o fantana intre primul si ultimul pas? Ce-mi vei spune cu mersul tau duios descrescut, rupt in doua? Se incinge nisipul in chemari si in zbateri, n-ai cum sa-l ingropi intre

Atat de trista imi las sub umbra glasul ma trec in dosul fruntii si spulber crampeie de aduceri aminte cate mai sunt cate mai rabd cate imi mai ating ca in somn incheieturile ranite in

Mi-ai ars atat de nonsalant inceputurile, incat am crezut in tine, Dumnezeul meu, si cand mi-ai dat sa gust doar plenitudinea ta in loc de iubire. Dar cum sa te pot strecura intre

Adoptata de valuri, sub ochiul furtunii, am invatat sa-mi tes intre albastrele degete mute, rasfirate si reci, scormonind vintrele marii pana la satiu, navoade transparente de

Ploaia tinea de trei zile. In zori incepuse sa cada lapovita. Vantul batea in rafale, spulberand in toate partile frunzele umede si zdrentuite, adunate pe langa garduri. Femeia tremura in

Stropii de roua - Atatia sori minusculi Vecini de... frunza

Pierduta, cutreier amar un pustiu Fara de timp, cu picioarele goale Caut din nou, oarba de dor, focul viu Calea stelara a dragostei tale Te strig, mi-e sete, mi-e foame de tine Zgrunturi de

Lui Bogdan Clonarea-i o idee geniala Vedeti cat mi-este gandul de subtil Ar rezolva problema-mi capitala Pe mine insumi sa ma am...copil

Sarutului tau Ingenuncheata ii fac Ruga de seara

Nici n-am stiut ca am pierdut atatea cuvinte. Am risipit o multime, scuipandu-le absent, inutile coji de seminte. Cate s-au agatat batraneste de buze si cate au murit mai pe urma, strivite-n

Norii pe fuga. Descheiat la camasa, Senzual, cerul.

Hai la premii, neamule! Premii roz Premii bonbon Premii mot Pe un balon Hai la premii, neamule! Eu ti-am dat Tu sa imi dai Altfel fi-va Amar si vai Da-mi un colt Ca sunt coltat Da-mi o

era femeia vietii lui, trandafirasul roz infipt adanc in inima lui mare de barbat. tipicar, ii stergea petalele in fiecare seara cu o carpa uda. ii tragea mai aproape albine. uneori si

Mierle in cuiburi. Se ascund in puful cald Oua cu cantec.

Din coasta lui Adam creata, ca o floare Azi Eva imperfecta multora le pare Dar fac urmasele ei pe deplin lumina Materia prima a fost atunci de vina

...si o spun si eu. Si poate avem dreptate. Pe-un site stiut privim mirati Exasperant spectacol de doi lei Orice ar produce toti ceilalti Sefii se premiaza doar intre ei. C-am spus-o, stiu,

Generalii se insirasera In fata, pe scena. Le straluceau medaliile, Clincaneau subtire Pe piepturile lor bombate. Coloneii stateau Ceva mai in spate Cu gaturile tepene, Nerabdatori sa

Rapid, prin fel de fel de albii curg - Ca timpul si ca apa de fluizi - Mai pica sau din buzunar se scurg De-aici si starea lor de bani...lichizi.

Imi plang in palme-n fiecare noapte Un ciob suav din Ursa Mare si-o aripa Se iroseste-otravitor in cercuri sparte Vibrand indoliat un curcubeu de sticla

Am pierdut Toate trenurile saltarete Cu pasari si povesti la ferestre Cu infrigurare in osii Chiuind haiduceste In diminetile rascolitoare In care visam Intaiul zbor langa vulturi. Am