Poezie
n-am murit, cineva ne-a înscenat moartea
1 min lectură·
Mediu
tata era la vânătoare de rațe, ucidea de câțiva ani cu iscusință,
spunea, cu ochii în sânge, rațele sunt proaste,
dar au carnea zveltă,
o urmărea pe mama cum strânge cu lingura deasupra cazanului
grăsimea morții,
nik pe la iași cu oana, înconjurați de îngeri cu săgeți,
draci cu archebuze,
într-o mare încurcătură, ca un puzzle, un ovul blestemat,
o frică pântecoasă, trecându-le pe sub piele ca un tren cu aburi
mama, cu degetele arse,
încercând să stingă focul sub pirostrie, cu porumbul
din hambar în flăcări,
cu dinți aurii strălucind în întunericul sângelui, cu rața apatică,
demult plutind în cazan
el, cel care s-a schimbat la față,
care a fost aproape de mine cu spatele, care m-a clădit în perete,
care din mine fură cu nerușinare
zile,
carne lamelată
dragostea mea este întinsă în voi ca o țesătură fără fire
să ne ținem de mână,
să ne ajutăm, să aflăm
ce facem în apa murdară, cu rațele speriate, înotând cu buștenii de gât
(DRAMATURGIA LUCIOASELOR FUNII, ed. Vinea, București, 2014)
055.620
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Goteanschii
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 171
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Goteanschii. “n-am murit, cineva ne-a înscenat moartea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-goteanschii/poezie/13982081/n-am-murit-cineva-ne-a-inscenat-moarteaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OAcum se revarsă dragostea asupra tuturor, după felul în care povestești și descrii persoanele dragi, stările, felul lor de a fi. felul în care accentuezi teama personală ca și când ai dori să nu se facă simțită de niciunul dintre ei.
Ottilia
Ottilia
0
VTcare te ia de partea lui fără drept de opunere, imagistica (în unele locuri expresionistă) face ca poemul să se desprindă din pagină și să devină tablou, film, trăire
-o parcurgere la capătul căreia citorul găsește satisfacția unei lecturi concentrate, un îndemn la meditatie și revenire asupra poemului spre a descoperi noi sensuri
-o seară placută și vă mulțumesc pentru poemul postat,
voicu tudor
-o parcurgere la capătul căreia citorul găsește satisfacția unei lecturi concentrate, un îndemn la meditatie și revenire asupra poemului spre a descoperi noi sensuri
-o seară placută și vă mulțumesc pentru poemul postat,
voicu tudor
0
LNÎmi place cum ai făcut slalom (cu talent și sensibilitate) printre generații, îmi place unitatea poemului și îmi place rața pe varză. Trei calități care m-au convins să las un semn.
Am remarcat:
\"grăsimea morții\"
\"o frică pântecoasă, trecându-le pe sub piele ca un tren cu aburi\"
\"cu dinți aurii strălucind în întunericul sângelui, cu rața apatică,
demult plutind în cazan\"
și ultimele două strofe
cu plăcerea lecturii,
anton
Am remarcat:
\"grăsimea morții\"
\"o frică pântecoasă, trecându-le pe sub piele ca un tren cu aburi\"
\"cu dinți aurii strălucind în întunericul sângelui, cu rața apatică,
demult plutind în cazan\"
și ultimele două strofe
cu plăcerea lecturii,
anton
0
SGMultumesc, Romulus, pentru citire și semnul luminos. Sper sa mai fi câștigat un cititor în felul acesta!
Ottilia, frumos că ai simțit!
Tudor, dacă poezia te-a făcut să revii asupra ei, atunci, am avut amândoi de câștigat, eu scriind și tu citind!
Liviu, mă bucur că ai găsit textul omogen. Cum îți place ție să spui :), onorată de prezență!
Ottilia, frumos că ai simțit!
Tudor, dacă poezia te-a făcut să revii asupra ei, atunci, am avut amândoi de câștigat, eu scriind și tu citind!
Liviu, mă bucur că ai găsit textul omogen. Cum îți place ție să spui :), onorată de prezență!
0
Nu stiu ce facem in apa murdara...
Habar nu am, si nici nu stiu cum am ajuns aici/acolo...
Deocamdata inot(am)...
Da\'de-or putrezii dracului, bustenii...
Felicitari, cu bucuroasa promisiune a revenirii,
rcm