silvia caloianu
Verificat@silvia-caloianu
„Tristețea mea aude nenăscuții câini / pe nenăscuții oameni cum îi latră (Nichita Stănescu)”
silvia.caloianu@gmail.com Născută Silvia Bodiu, la 3 iulie, 1960, într-o familie de intelectuali. Româncă, din mamă ucraineancă şi tată român Licenţiată a Facultăţii de Litere, Universitatea de Stat din Modova, cu teza „Evoluţia valorilor semantico-stilistice a termenilor cromatici în limbajul poeziei române” (Tot atunci, refuză propunerea de a rămâne la catedră…
Pe textul:
„am spus" de Virgil Titarenco
RecomandatPe textul:
„am spus" de Virgil Titarenco
RecomandatPe textul:
„Tu ai venit" de Dara Blu
Pe textul:
„o cină cu picasso" de silvia caloianu
Mihaela, am intalnit pe site imaginea porumbeilor ciugulind liniile vietii, am impresia ca, intr-un context desavarsit, chiar la tine, am impresia si ca am aplaudat pe acolo, de aceea am intrezarit, in comentariul tau, un subtext carui am adus explicatii. Nu te supara, te rog! Cum aveam sa scriu despre Picasso, invocand cinismul acestuia etc., fara ca sa pomenesc de porumbei, de pasarile simbolizand pacea in lucrarile sale, la comanda comunistilor, despre care Picasso spunea ca ar fi...agresive? In ce priveste liniile vietii...e un simbol frecventat prin poeziile mele, am impresia ca nu ma repet, deocamdata...Inca o data imi cer scuze, daca te simti ofensata: am vrut doar sa clarificam lucrurile. Spune-mi, ca nu esti suparata...si, chiar sa nu fii, te rog...
Pe textul:
„o cină cu picasso" de silvia caloianu
Iti multumesc aici pentru semnele de trecere lasate textelor mele.
Pe textul:
„Ultimul felinar" de Raluca-Stefania Mihai
Staruind asupra conciziei, mai slefuind fondul expresiv, ai putea obtine cateva texte bune din acesta.
Apropo: eu, de regula evit asemenea alaturari, in favoarea unei cursivitati verbale neagasante: \"faCE CErul\" (albastru, putea fi spus si altfel intr-o poezie, e bine desigur si asa...).
Pe textul:
„Renastere" de Florin NEDELCU
Pe textul:
„Întotdeauna călăuză" de Florin Andor
Va multumesc tuturor de impresii.
Diana, nu ti-am prea inteles revenirea, dar...am incredere in tine! :)
Pe textul:
„o cină cu picasso" de silvia caloianu
Pe textul:
„era o frumusete de vara" de stanescu elena-catalina
Nu am mai murit de mult...Nu am mai incaput de mult intr-o lacrima, care neaparat are nevoie de o asemenea lama sublima, dulce-taioasa, ca sa ma abandoneze in lumina...
Pe textul:
„Bestiar" de Negru Vladimir
RecomandatPe textul:
„deschise ușile" de silvia caloianu
imi pare cam...nereusita expresia: \"era o stare fecundă o pierdere\".
In rest: sunt incantata! Felicitari!
Pe textul:
„Încă" de Alina Emandi
RecomandatImi place foarte mult, textul din dreapta paginii, de mai jos, stiu si al cui e.
Pe textul:
„de-colorări" de Alina Manole
Ultimul rand, primul cuvant: \"invoC\".
Pe textul:
„deschise ușile" de silvia caloianu
Poezia e DOAR poezie si...m-a obosit...S-a jucat de ajuns, cred, cu mine, m-a furat de la mine insami, m-a schimbat, mi-a facut si prieteni, dar si dusmani, mi-a aratat fata adevarata a unor oameni, reali, nu virtuali...
Nu pot spune ca detest poezia, nici ca nu mai pot scrie sau ca nu am, nu gasesc subiecte, sau ca nu voi scrie in general: e mai complicat sa abandonezi, cand e vorba de interdictie...
Ma simt aiurea aici pe site. De mult. Multa lume buna tace...Bantuie clonele...Nu le citesc. Nu citesc, din cauza aceasta pe unii care posibil sa nu fie clone. Desi am remarcat de ce pentru UNII e comoda ipostaza de clona: pastiseaza/plagiaza ca si cum parodiaza etc. in voie, spune ceea ce se complexeaza sa spuna cand semneaza cu propriul sau nume (desigur, exista si autori care nu se complexeaza in acest sens si aici nu am in vedere dialogurile poetice cu referinta sau a prietenilor). Nu li se intampla nimic. Mai pot fi si incurajati. Am salvat pe un CD multre cazuri din astea. Nu-mi place, nu accept, nu citesc...Imi vine cate cineva si insista sa comentez, sa afisez stele: \"uite ce poezie buna!\"...Uneori, da, asa e...Deseori vad incurajate, ridicate pe piedestal texte banale, pastise, poezia buna ramanand in umbra, nesimtindu-se la ea acasa, ca sa nu mai invos aici fața siteului...
Pe textul:
„deschise ușile" de silvia caloianu
Florian Silisteanu, simt ca nu mai pot...Nu,nu doare...Ma simt aiurea, de tot aiurea...infernal...De aceea vreau sa ies...dar, \"deschise ușile\"...
Vad ca nu a impresionat pe nimeni textul. Nu ma mira si nu ma stinghereste. Am gasit o ambiguitate regretabila pe care am \"reparat-o\", era altfel spus in loc de \"încornorato îmi ziceam să nu creadă el că îți pasă\". In rest: e un text, dupa care nu ar mai fi nimic de spus...
Pe textul:
„deschise ușile" de silvia caloianu
Pe textul:
„soră-mea" de Victoria David
Pe textul:
„orizont strain" de Gabriela Marieta Secu
Pe mine me irita in general \"tarcul\" acela, dar nu ai fi tu Liviu Nanu, cred, in cazul in care nu ai folosi si asemenea notiuni! :)
Pe textul:
„metamorfoze (7)" de Liviu Nanu
