Poezie
Încă
1 min lectură·
Mediu
Încă mai strângeam în dinți rana aceea boțită
era o stare fecundă o pierdere
întâlneam insomnii în culori țipătoare
tu treceai cu umbra mea pe umăr aveai glezne înalte
cântecul tău îmi șiroia pe coloana vertebrală
mărturisesc eram neglijent predestinați
purtam la rever despărțirile rând pe rând
trebuia să existe undeva o poartă
fluturai din gene în colțul ochiului îmi țâșnea infinitul
întâmplarea își aprindea ultima țigară
doare mi-ai șoptit
ne plimbam de mână cu spatele la celălalt
ploua devreme
în sens invers acelor de ceasornic
9 august 2004.
033382
0
\"ne plimbam de mână cu spatele la celălalt\" . Mi-au placut in mod deosebit versurile centrale ale poemului si finalul.
De stea!