să îmi leg doar șireturile

Dragă Silvia! Eu cred că asemenea poeme la Chișinău nu apar decât de două-trei ori pe an! Sunt uluit! Țin neapărat să le spun și scriitorilor de pe-aici, celor care nu au rău de mare de la tastatură, să deschidă și să citească! Felicitări!

Silisteanu, am mai vorbit cu tine despre \"stele\", se vede ca intri rar pe aici...EU TE CRED si fara stele:)

Nicolae, se vede ca esti moldovean ca si mine: nu cumva te emotioneaza uneori si lucruri nesemnificative? Pentru ca mie mi se intampla :) Asa si nu ai mai intrat de atunci, nu stiu c emai faci cu revista aceea, nu am nici o legatura cu tine, nici un telefon...Sunt in centrul orasului, in calea tuturor celor buni si rai, tu nu te inscrii in nici una dintre categorile respective? :)

\"Sicriul fetei,
Norii răsturnandu-se
- Orașul inert.\"
Mi-ai amintit ca am mai vazut odata asta.

Claudiu, imi spui unde? Sper sa nu fiu acuzata si de plagiat...

Sa inteleg ca Silisteanu a primit o contrasteluta clandestina, daca textul meu nu mai e, in \"mod automat\", la cele recomandate? Nu stiu pana unde ati ajunge cu mine, daca as mai continua sa mai public aici...

:(
Nu te acuzam de nimic, departe de mine gandul.
Ce rau imi pare ca nu am fost mai explicit.
Trebuia sa ma gandesc ca esti cu garda ridicata de la toate chestiile dizgratioase care se intampla in ultima vreme...
Ceea ce doream sa spun este ca imaginea ecou creata de textul tau este una pe care am descris-o intr-un mic haiku, nu cu mult timp in urma. Nu era o acuza, ci o bucurie de a imi regasi cumva starile, trairile,nemultumirile - ratacite si in versurile tale...Silvia , cu riscul de a imi atrage multi dusmani pe site-ul asta o sa iti marturisesc ceva ce poate nu stiai:
Printre autorii pe care i-am citit pe aici sunt cam 4-5 care imi plac in mod cu totul si cu totul deosebit. Tu esti una dintre acesti autori. :)

Teribil de trist. Am un lapsus greoi...Mi-ai adus aminte de o pictura in care o doamna frumoasa sta moarta sub apa, intr-un parau probabil, inconjurata de flori. Dureros de frumos.

Nu e vorba despre o pictura, ci despre un videoclip. Si anume cel al piesei \"Where the wild roses grow\". Doamna aia frumoasa era Kylie Minogue, si nenea ala cu voce groasa care canta era Nick Cave. Nu stiu din ce motiv obscur, el o ucide si o baga in parau si apoi pune trandafiri pe ea (cica salbatici, dar aratau toata ziua a trandafiri de sera). Mie tot mesajul transmis de piesa respectiva mi s-a parut absurd. Si lui tanti din videoclip parca-i placea sa fie omorata de nenea, avea asa o voluptate a mortii. Pe cand autoarea acestui text zice ca vrea sa insele moartea, ar face orice sa scape de moarte, si-ar lega sireturile la infinit sa scape de moarte, moartea s-o tot astepte dar ea sa-si tot lege sireturile la infinit si cand se le termina de legat sa traga cu ochiul daca moartea trage cu ochiul si sa le desfaca repede si sa se apuce iar sa le lege si tot asa pana la sfarsitul Timpului, din pacate insa inainte de sfarsitul Timpului barbatii aia se opintesc si ridica sicriul pe umeri si totul devine, deodata, trecut.

Gresesti:)
M-am gandit ca va exista confuzia asta. Nu m-am gandit nicidecum la videoclip ci chiar la un tablou. Daca imi trece lapsusul, va dau un nume si un titlu.

Acum insa am un tablou mai sumbru. Una dintre femeile pe care le iubesc si le apreciez cel mai mult m-a anuntat acum 10 minute ca mai are 2 luni de trait. Acum stiu cine isi leaga sireturile si gandul ma duce la \"peste tot semne\".

O sa-ncerc sa comentez altfel:

De-un cui legata-i lung-o ata
Si-ncerc cu ea sa infasor
Careul dublu, ce pe fata
Siret pe frunte sap-usor.

dacian

PS Frumoasa poezie.

Surprinsa, dacian, de ecoul acesta trezit in tine...te citesc si eu...

ca ma mai citeste cineva si pe mine. cateodata am impresia ca stau singur intr-un colt de site mai trece lumea peste mine cat sa urce contorul si gata. Pauza si pace, mai ca-ti vine sa lasi niste sireturi in cale, doar s-o-ncurca cineva sa-ti zica de-i bine sau rau, daca mai are rost sa te chinui sau nu.
Adevaru-i ca la ora asta m-am intristat pe lume asa ca ma plang prin painata-ti ei. Ma scuza dara! Am inceput sa scriu aici si n-am nici o pofta sa mai mut textul altundeva. Poezia ta se reflecta atat de bine in starea mea de-acum, hmm. Doar ca moartea e dezamagirea, de multe ori... Recitindu-ti poezia descopar noi si noi lucruri, \"dezveleste oglinzile\", intotdeauna cauta-m sireturi.

dacian

\"Inadecvat\" cine/ce?

Atomsfera din poezie, Silvia. Funebrul. De unde atata disperare? Ce credeai ca este?
Mi-a placut foarte mult acest poem.