Poezie
micime
1 min lectură·
Mediu
am intrat și am ieșit din peretele ăsta
din buretele ăsta din pianul ăsta din cana asta
din mama și din tata când ei dormeau într-o nucă
s-au vărsat lacrimi în pumni în mare
într-un fragil curcubeu
ne-am pierdut identitățile cardurile viața
femeile au invadat spațiile intime
ale bărbaților
între mâini printre degete au curs râuri
ambrozie bucle din abanos umbre și umeri
s-au iubit balenele cu pești feluriți
am iubit și eu
054.993
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Bitere
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 73
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Bitere. “micime.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-bitere/poezie/14036379/micimeComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
frumos final.
0
pentru același final.
0
Dorin, ce dar ar putea mai mult să încânte pe un poet-actor al scenelor proprii, dacă nu aplauzele de final ale unui poet valoros pe care îl îndrăgesc.
Daniel, sunt fericită!:)Dacă o singură clipă te poate face fericit, atunci ai fost și tu un om fericit pe lumea asta. În secunda fericirii... mulțumesc!
Eugenia, mulțumesc pentru recomandare! Este pentru prima dată în șapte ani, de când activez aici, când mi se apreciază un text. Șapte ani pe Agonia... iară nu în Tibet:) Mulțumesc, ție!:)
Daniel, sunt fericită!:)Dacă o singură clipă te poate face fericit, atunci ai fost și tu un om fericit pe lumea asta. În secunda fericirii... mulțumesc!
Eugenia, mulțumesc pentru recomandare! Este pentru prima dată în șapte ani, de când activez aici, când mi se apreciază un text. Șapte ani pe Agonia... iară nu în Tibet:) Mulțumesc, ție!:)
0
Raul, mulțumesc frumos! Dacă și tu zici că finalul își merită toții banii, și eu cred la fel. Și despre prima strofă, la fel! Gând bun, poete!
0
