Poezie
dincolo de ziduri oamenii își agățau batiste albe în piept
1 min lectură·
Mediu
când a încetat să mai ia forma pinguinului bătrân
s-a simțit din nou acasă învelită în pătura cu pătrate gri
pisica dormea lângă masca ei gri
respirau același cald gri același plămân gri
doar fereastra făcea parte din alt tablou
acolo două bufnițe își trăiau solitudinea
imaginându-se cocoși scrutau aerul cu aripile lor
libere totuși
dădeau bună dimineața de la ora patru
draperiile înverzeau
iar pinguinul deja urca pe scară cu șoimul pe umăr
de la o vreme însă
dincolo de ziduri oamenii își agățau batiste albe în piept
023.148
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvia Bitere
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvia Bitere. “dincolo de ziduri oamenii își agățau batiste albe în piept.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-bitere/poezie/13978071/dincolo-de-ziduri-oamenii-isi-agatau-batiste-albe-in-pieptComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SBAlexandru, mulțumesc. Ai surprins bine imaginea din tablou. Și dacă tu ai fereastra ta, bine definită și dacă fereastra este însuși tabloul... și dacă, eh, lasă asta... nu mai suntem în război, deja am scos batista albă, deci?
să ne mai auzim cu bine!
silvia
să ne mai auzim cu bine!
silvia
0
eu așa am citit, așa mi-am desenat o imagine pe un perete, chiar langă fereastră... și dacă fereastra e tabloul însuși? eh, lasă asta :)...
mi-a plăcut, mai ales parte de inceput, spre final se mai diluează puțin, dar resuscitează acei:
\"oamenii își agățau batiste albe în piept\"
numai bine,
alex