Trădare

Două poezii, postate una după cealaltă, care ar fi putut constitui lejer o singură poezie adolescentin-banală, de genul: \"eu plec tu plângi\". Rimă neinspirată ce se regăsește în ambele poezii: dor/mor.
Adolescența aduce cu sine și incisivitate nu numai suspine lacrimogene.

În primul rând aș dori să subliniez ceea ce intenționam eu să exprim prin versurile \"adolescentin-banale\"...Nu este vorba despre plecarea unui anumit ins după care să pot \"plânge\"...
Plecarea \"cuiva\", respectiv pronumele personal \"tine\", se referă la acel coș de sentimente care umanizează...Poezia ar fi vrut să exprime \"trădarea\" eului prin vidarea de orice fel de sentiment: fie el credința, iubirea, durerea..., pierderea astfel a însăși identității (sunt Nimeni...)
Orice om trăiește pentru a simți...iar dacă în urma unei \"trădări\" intervine o imposibilitate de a simți, aceasta echivalează cu o \"moarte\" (mai mult sau mai puțin biologică...)