Un fir de praf, in vastul univers al versurilor.
Ma vor defini, mai tarziu daca merit cei ce ma vor citi.
Restul nu poate fi decat o, nuca fara continut.
Sub razele de Luna,
In ochii mei tu te scaldai.
Stele-n graba se aduna,
Formand al Cerului alai.
Cu bratele te-am imbracat
De frigul noptii sa te apar,
Cu buzele-mi te-am sarutat,
Scantei in
ma vei gasi
in gradina...
vei fi aproape atunci
cand ai sa vezi
caprioara la pieptul
unui jaguar
ascunsa de Soare...
acolo unde fluviile
sunt negre
de lacrimile
Pamantului...
te astept
in
la Pirati in crasma
s-a intamplat
ca sa ma prinda
o noapte furtunoasa
de absint
si dor de
chipul din oglinda...
am alergat la mare
sa imi racoresc privirea
si ochii incinsi de ura
sa îi
silabe de gheata
cristale de parfum
miros a vara
topite pe soba...
candelabru nebun...
pisoiul se joaca in lumini
amestecate de vechiul
ventilator...
pornit si el de
miros
...
pe crengile de cires
a inflorit zapada
si stelele au rasarit
mai albe decat iarna...
gerul picta tabloul
de dragoste
urland
gradina inflorea
razand
sub urma
pasilor tai,
iar Tu
cu
Tu dormi romane,
De mii si mii de ani.
Cand te trezesti,
Apun si stelele faclii.
Nu poti ,nu ai ,nu vrei,
A spune: Nu!
Calcat esti in picioare
Si tu stii...
Nu poti ,nu ai ,nu vrei,
Ca sa
In acorduri de chitara surda.
In glasul frunzelor de vara,
Un nufar alb apare, stea pe lac.
Petale albe in neagra seara
Si as vrea sa-l vad, sa tac
Dar stiu c-o sa ma doara.
Din rani imi picura
In gand si-n poezie
Te-am regasit si eu.
Fericita viata-ti fie
Si fericit voi fi mereu.
Din zgomot de ciocane,
Scintei de fier incins.
Rasar pe rand icoane
Cu chipul tau distins.
In
In prelargul Oceanului
se aude un vuiet.
Un zambet uscat
intr-un colt de gura,
se preschimba in tipat.
Doi nori jucausi,
dau bir cu fugitii.
Nici dragostea de viata,
nici Soarele,
nici
Se sting luminile
In orasul de smarald.
Pamantul, da un suflu cald.
Noaptea isi intinde aripile,
Cu un luceafar prins in bold.
Ce sta sa cada parca,
Din inalt, sa se scufunde
In marea, ce
Din largul marii eu zaresc
Acea statuie minunata.
Mai atent la ea privesc
Sa vad cum mai arata?
Asemeni ei privesc-napoi,
Dar nu am inima de piatra.
Lacrimile-mi sunt sivoi
Ce-aluneca spre
De nicaieri si de departe,
Din umbre ascunse,
De dincolo de moarte.
Aud soapte incet, dar spuse
Atat de clar si totusi,
greu patrunse.
O! viata fara de inteles,
Cu felurite chipuri tu,
Pamantul imbraca
camasa de noapte,
cu lacrimi de toamna
si petale de trandafir.
Cerul aprinde
chipuri mici, sclipitoare
si o Cale... nestrabatuta
pana acum.
In mine rasuna
chemarea... e
Mocirla se intinde
Trec anii peste ea,
In asteptari nascande
Priveste dupa o stea.
Incepe o furtuna.
Vantu sufla,
Ceru tuna
Si marea, azi se umfla.
Nimic nu tulbura,
Mocirla din
priveste
ce rana ai lasat
in sufletul meu
eu te-am iertat
dar rana tot
ma doare
si lacrima
cu patine
obrazul mi-a brazdat
cu fata ingropata
in maini
inserez si astept
sa-ti ceri
se intorc cocorii
veninul musca din pahar
te astept intr-un colt de pagina,
in cartea din sertar...
pasarile brazdeaza cerul
ariile scrise de vene dispar
dau foaia si scriu mai departe
trag
Claviatura luminilor din Port,
Ochii imi chiama, o ultima piesa,
Un ultim cant.
Un dans cu marea,
O lupta cu vantul.
Adio, Pamant!
Coastele navei gem de durere,
Catargele se apleaca sub
Desi in mine tipa doua cuvinte...
nu am sa le rostesc pana,
nu voi fi sigur cu adevarat.
Le las, sa imi rupa coastele,
sa ma loveasca-n burta,
in piept,in gat si in cap;
le voi incatusa cu
SA