Lumini și umbre mă cuprind
Care e conturul ce mă pictează?
Demoni sau îngeri în mine aprind
Ce pictor oare mă visează?
Renasc al vremurilor val
Să șterg păcatul de pe urmă
Căci tu eși al
Prin viaducte mai circula un sange,un fluid dens si crud…
Ce pot sa construiesc in lupte si sa ucid cand fug?
Prin mintea prea atrofiata ce poti gandi?
Alergi,incerci sa scapi,te
Tu,care asculți cu drag o notă,
Tu care viața-o vezi cântând
Privește lângă tine o clipă,
Privește,viața adorând.
Tu care asculți cu drag un vers,
Tu care ieși mereu zâmbind,
Privește viața
Iubire unde ai răsărit?
Rază ruptă din soare
Tristețe astăzi ai murit
Te-ai inecat in mare
Pagini rupte din jurnalul vieții
Au ars,pe altarul purpuriu,
Nu
Parfum și flori pe masa goală,
Lumânări arse și parfum,
Trandafiri roșii și mult fum,
Pe masa goală...
Perdeaua trasă și flori de gheață,
O sticlă rece și mult parfum
E aburit, dar totuși
Și poate mâine un nou apus de soare va răsări pe cer,
Și poate mâine voi fi cum am fost ieri,
Și poate vântul va mai bate…
Și poate mâine voi afla ce sper.
Și dacă ieri un mâine a fost
Ultimul val al eternității apune,
Iubitul meu "fericirea"-i un nume.
Te văd pictat în tabloul ce atârnă în cui
Chipul meu, chipul tău...poate fi chipul oricui
Este chipul iubirii pierdute
Al
În marea tristă-ngândurată,
Lacrimile mi-se îneacă,
Gândul adie ușor,
În bătaia zilelor.
Sentimentele curg cald
În vulcanul de smarald,
Inimia mi-se topește
Ca o floare,ofilește.
Zâmbetul
Înger cu aripi de aur,
Tu alergi și speri în lumină,
Dar floarea cea pură nu-alină
Un suflet cu chip de balaur.
Ochii negrii și-acum
Mă ating în tăcerea cea mare,
Doar lacrima simplă
Aud pașii apăsați cum calcă greu
Te regăsesc pe aceași stradă cu parfum de liliac,
Îți simt respirația la pieptul meu
Ești tu copile blestemat.
Te aud cum plângi și cum mă chemi…,
Te aud când
De m-ai iubit cinstit,
Eu te-am iubit înzecit.
De m-ai iubit cu rațiune,
Eu te-am iubit cu pasiune.
De m-ai iubit onest,
Eu te-am iubit ceresc.
De m-ai iubit,de m-ai dorit,
Eu te-am
Lăsați-mă să mor!Lăsați-mă să mor,într-o clipită,
Să simt pămantul greu la capul vieții,
Să simt c-o rază caldă mă încălzește și că o floare din pământu-mi înfloreste...
Să simt cum adierea brizei
Îți scriu să știi că te-am iubit și că am ținut la tine,
Că mi-a plăcut cât am trăit cu zâmbetu-ți lângă mine...
Îți scriu să știi că am plecat în pragul dimineții
...Ca să te las liber și clar
Mai trece-o zi cu gandul tot la tine,
Mai trece o clipa fara-a soarelui priviri,
Mai canta cucu-n amintire,
Mai plange cerul fara de simtiri…
Si inca o zi se scurge fara ras,
Si inca toama
Din abisul vieții îndepărtat,
De acolo aripile mi-au evadat.
Din mijlocul necunoscutului
Mi-a fost dată puterea cuvântului.
Din neantul Paradisului
Am căpătat credința visului.
Din centrul
Am mai pierdut iubire,
Am mai pierdut o zi,
Am mai pierdut o viată
Fară ca să stii…
Am mai pierdut un ego,
S-a mai scurs un cuvânt
Ca o piesă de lego
Toate sunt pământ.
Am mai pierdut
Și zile noi cu oameni vechi
Și oameni vechi cu zile noi.
Prin umbrele de pe karmă
Care-s voi și care noi?
Și trece armata prin țară
Ca ciuperca sub copac,
Dac-o fi viața amară:
La război! Ca
Îmi risipesc avânturile astea de nebunie pe-un zâmbet sau două...
Renunț să mai gândesc,
poate primesc și eu tratamentul și devin ca ei.
Să ajung să mă plimb ca o mumie pe stradă
fără să simt,
Și bate ceasul, bate ora trezirii noastre drag popor!
Purtat-am valu eternității într-un pribeag și știrb umor.
Mă plimb pe străzi, pe alei și bulevarde fără-a simți măcar o vină.
Toți sunt
Nu ți-am dat nisip în palme,nu am scurs lacrimi la mal...
Am iubit o lume moartă și un înger de opal...
Nu am râs spre cerul moale,nu am uitat să te privesc
Lume moartă,lume mare,de ce oare
Pe treptele crăpate de la bloc
Mai trece rareori o umbră,
Și strada care duce către Port
A și uitat cum pasul meu se mișcă.
Și nici icoana nu mai e ce-a fost,
Și totul parcă nu mai are
Tremură apa când vocea ridici
Și cursul normal printre pietre-mpiedici,
Tremură văzduhul când privirea ta
E tristă,pierdută,departe,undeva.
Plânge și cerul când plângi și tu,
Ar vrea să răsară
Simt trupul meu,încet cedeză
Și mintea iar halucinează,
Simt cum întraga-mi existență
Piere intr-o complezență.
Mă sting încet sub luna rece
Și simt pe umăr,raza-i cum trece.
Ne pierdem în
A răsărit soarele însângerat
Încă o zi a egoului nemotivat,
Încă o zi pe malul mării,
Încă o filă in calea uitării.
Eu sunt în fata ta,iubite,
În fața hotarelor nemărginite,
În fața ironiei
SE