Poezie
ea
1 min lectură·
Mediu
ea s-a dat jos din pat
și-a pus ciorapii de mătase
apoi rochia neagră Audrey Hepburn
perlele bleu
și-a pus cafeaua în cana fumurie
apoi puțin lapte
zahăr nu și-a pus
ba da, un cub de zahăr brun
și-a admirat pantofii din piele de curcan
și-a aprins a doua țigară
și-a privit ciorapii de mătase
-ridicându-și puțin piciorul drept-
faianța de pe pereți
și-a aprins a treia țigară
s-a ridicat
și-a pus pardesiul
moda anilor 80
și-a luat umbrela tip londonez
poșeta pe umăr
banii de pe noptieră
i-a vârât în buzunarul pardesiului
a făcut două rotocoale din fumul de țigară
și-a închis ușa în urma ei cu zgomot
fără să-mi lase un cuvânt
fără lase un bilet
eu m-am ridicat
și-am încuiat ușa în urma ei cu zgomot
am urmărit-o cu privirea
din dosul perdelei de la balcon
am tras un pumn în pereți
și vreo două înjurături urâte despre viața asta de rahat
a doua zi mi-am prins fața între pumni
și-am plâns, am plâns am plâns, am plâns ...
022691
0
eternul masculin. :D
ăă..de fapt, vroiam să ating eternul feminin atât de fain văzut - pentru prima oară, nu?! - prin ochii lui.
ai lui, cel ce a fost AL EI.
îmi plac detaliile creionate încet, lasciv aproape, ca niște suliți în ochiul lui.
cel pineal, desigur. :))
un text pe gustul meu.