Poezie
Haos
1 min lectură·
Mediu
Inima îmi bate aritmic,
Se revoltă,
Asemenea cailor care taie cerul
Cu potcoave de oțel;
Fiecare petală de sânge rupe tăcerea sufletului;
Sub zbuciumul cărnii,
Nevrozele revin fictive,
Fereastra se pierde caleidoscopic pe retină,
Icoana se izbește de zid,
Chipul fecioarei se cuibărește la colțul podelei,
Mi-e sete,
Flăcări haotice mă cuprind,
Absorb clipele în trupul de lut,
Îmi simt tălpile reci…
Pe masă, un flacon de medicamente.
În lacrima mării se stinge o stea
012.837
0
interesanta pohema. idei, imagini... cam prea mare aglomeratie... organizeaza putin textul..., sa respire. succes!
cu prietenie,