Romeo Rostas
Verificat@romeo-rostas
„Traiesc, inca!”
Romeo Rostas = personaj literar Romeo Rostas există din 2001 doar pe www.poezie.ro, respectiv agonia și toate celelalte aripi adiacente stite-ului acesta. Romeo Rostas are nivel -20, cu amendamentul "clona". Romeo Rostas NU este clonă, ci personaj literar, este extrem de dificil de înțeles pentru marea majoritate a oamenilor așa-zis…
Sa stii ca n-am venit sa-ti comentez textele ca sa vii si tu la mine, (ca uite ma simt putin jenat pentru ca ai primit o trimitere la textele mele). Dar sa stii ca m-ai palit cu Cioran, imi venea sa zic: de unde stii? probabil textul ti-a spus-o. Am gasit multa sensibilitate si forta in textele tale.
Eu nu pot trai
fara cupa cu vise:
copilarie!
Pe textul:
„haiku" de Radu Tudor Ciornei
Sa stii ca n-am venit sa-ti comentez textele ca sa vii si tu la mine, (ca uite ma simt putin jenat pentru ca ai primit o trimitere la textele mele). Dar sa stii ca m-ai palit cu Cioran, imi venea sa zic: de unde stii? probabil textul ti-a spus-o. Am gasit multa sensibilitate si forta in textele tale.
Eu nu pot trai
fara cupa cu vise:
copilarie!
Pe textul:
„haiku" de Radu Tudor Ciornei
Ma duc la haiku-uri.
Pe textul:
„Povestiri din casa ceasului III" de Radu Tudor Ciornei
Cat de mult mi-a placut!
Licorna!
"Esti atat de multi!"
Pe textul:
„Poezii pentru intoarcerea Micului Print" de Marina Samoila
Multumesc, am sa schimb titlul, trei perechi de aripi.
Pe textul:
„Trei perechi de aripi (n.)" de Romeo Rostas
In poza eram pe la 5 ani sau mai putin.
Las' ca vin si cu epi.
-> FerSim & costel
Pe textul:
„Aprins (d.s.a.)" de Romeo Rostas
Pe textul:
„A\' mele furnici si greierite (d.s.a.)" de Romeo Rostas
Cat de greu ne este sa stim ce se afla intre tamplele, aripile sau zidurile iubirii! Eu as vrea ca floarea de cactus sa devina fruct, (pentru ca fructul de cactus e dulce dincolo de coaja dura) iar celui mai iubit barbat sa-i creasca aripi din tamplele albastre de tine.
Pe textul:
„gest singular" de Luminita Suse
!!!
Pe textul:
„A\' mele furnici si greierite (d.s.a.)" de Romeo Rostas
Pe textul:
„Pinocchio" de Radu Tudor Ciornei
Pe textul:
„Pinocchio" de Radu Tudor Ciornei
Dodutule, am fost prins si eu cu trebi, da' gandu', cam pe-aci mi-a fost, ca greierasii nu-mi dau pace.
Draga Oriana, excelenta concluzie! Asa-i zic si eu. Pai, mailu'.
Pe textul:
„A\' mele furnici si greierite (d.s.a.)" de Romeo Rostas
Pe textul:
„numărătoare în iunie" de Luminita Suse
Scuze ca nu-ti pot comenta poezia, eu sunt mai nepriceput la poezie. Daca ar fi fost epigrama atunci iti puteam spune si eu cate ceva.
Pe textul:
„deocamdată" de alex bâcu
Pe textul:
„Liniștea (n.)" de Romeo Rostas
Dintre cele doua solutii: tacere totala si comunicare, o aleg pe a doua pentru ca vreau sa comunic ceea ce simt. Voiam sa continuu \"spectacolul\", (daca asa va place sa-i spunem) la forum, dar am sa spun aici ce am de spus, oricum daca intereseaza pe cineva, va veni aici si va citi.
In primul rand nu consider ca am nevoie de publicitate, n-am facut acele gesturi pentru a-mi atrage cititori, comentatori, simpatii, antipatii sau compasiune. Eu in acele momente eram foarte suparat, si aproape hotarat sa ma deconspir. Nu sunt inca pregatit sa o fac! Atitudinea mea nu a fost de a intra prin subsoluri de texte scrise de seniori pentru a primi atentie sau reciprocitare, repet, acest Romeo e modest si nu-si dorea nici macar nivel de acces sau stelute. Voiam sa probez umorul, asa l-am si proiectat pe Romeo. Iar atunci pur si simplu am fost sincer, am exprimat exact ceea ce am simtit in acele momente. Ca am avut un comportament copilaresc, jalnic sau cum o fi fost, nu contest, nu gasesc scuze, ci din contra, consider ca am fost sincer si sunt multumit cu sinceritatea mea. Mi se pare normal si nu patetic sa multumesc unor oameni pe care i-am simtit sufleteste aproape de mine, in acele zile in care incercam sa plec definitiv de pe site, cu toate textele cu tot. Nu am nevoie de nivel de acces, cu numele meu il am si pot oricand comenta sau posta texte la modul prompt. Eu nu din placere am iesit din adevarata identitate si nu mi-e usor sa folosesc un pseudonim in locul numelui meu. Chiar nu e o experienta placuta, asa cum am mai spus. Pentru ca spuneai ceva la forum despre un dialog bizar intre RRostas si DoDu, vreau sa-ti spun ca DoDu, prin felul lui de a comenta pe site, pentru mine este un personaj, pentru ca toata lumea, evident, il intuieste ca fiind altfel decat cel care comenteaza, prin textele pe care le aduce pe site. Mie personal imi aminteste de o persoana foarte draga mie care nu mai este, din pacate, si apreciez mult acest simt al umorului al sau, foarte bine controlat, foarte fin si inteligent. Pe mine m-a destins de atatea ori, umorul lui este foarte pe gustul meu. Am avut \"impresii\" la un moment dat, dar m-am inselat, fapt pentru care mi-am cerut iertare exact in modul in care si el a facut-o, cu acel umor fin, interpretat probabil gresit. (este motivul pentru care ma refeream la el ca la un personaj, eu asa il vad, defapt multe lucruri le vad aparte, pe fiecare va personalizez in imaginatia mea si va vad intr-un anume fel, cred ca si voua vi se intampla acest lucru). Sunt convins ca el e un om absolut normal si eu la fel, faptul ca are un anume umor care nu cred ca a facut rau cuiva de pe site, nu inseamna ca e schizofren. Deloc! Problema cu pluralitatea identitatilor e periculoasa, daca nu esti un om cat de cat integru si nu stii ce vrei, e chiar periculos si neplacut. Eu n-as sfatui pe nimeni sa-si creeze alte nume, chiar si eu probabil voi intra inapoi in numele meu, mai ales daca voi mai aduce texte nepublicate inca.
Sunt convins ca exista multe persoane care nu si-au dat adevarata identiate sau si-au creat mai multe nickname-uri, insa eu am avut sinceritatea sa o si declar si se pare ca par \"dubios\". Nu sunt, va asigur, am cele mai pasnice intentii si in general elimin orice energie negativa care s-ar putea apropia de mine.
Pentru AlexRed, sa stii ca eu chiar am suferit in acea perioada, ca tie ti-a venit sa razi, sa sfidezi sau sa ma desconsideri, face parte din felul tau de a fi. Daca nu, bine si asa. Oricum e bine. In momentul in care fac anumite afirmatii sunt si constient de urmarile pe care le pot avea.
Uneori sinceritatea e taxata. Stiu si ma astept asa ca nu am de ce sa ma supar si nici nu o fac.
Va multumesc inca o data pentru pareri si pentru ca ati avut rabdare sa cititi proza.
P.S.
O vorba mai spun, voiam sa spun demult. Noi intram, postam texte, comentarii, ne certam, ne laudam, dar uitam sau la inceput nici nu constientizam ca suntem pe site-ul lui Radu Lucian, si nici macar nu-i simtim prezenta, nu-l vedem pe prima pagina, ci intrand in site, avem in fata texte, comentarii, autori, etc, si nicidecum el cu vreo prezenta care sa ne infiltreze mereu in subconstient ideea ca suntem doar oaspeti. Ne da nivel si ne lasa sa facem ce voim noi aici.. Si suntem ca acasa, deci omul e de un mare bun simt, nu credeti? Daca el ne tolereaza aici, de ce sa nu ne toleram si noi intre noi?
Pe textul:
„Stația 7 (n.)" de Romeo Rostas
Repet, e o problema de optica.
Si ca sa intregesc comentariul, eu iti doresc \"plinatate placuta!\"
Pe textul:
„Stația 7 (n.)" de Romeo Rostas
Daca, inca nu te-ai prins,(mira-m-as) se pare ca esti pe-aproape. Eu nu-ti spun, decat ca eu sunt autorul acestui text si a unor texte...
:)
Pe textul:
„Stația 7 (n.)" de Romeo Rostas
fiecare cu \"spectacolul\" sau. Daca nu-ti place, nu te uita. La fel, fiecare cu plinatatea sau cu goliciunea sa. Totul e o problema de optica.
Daca tu vrei sa vezi astfel, vezi-l asa, tata, bine ca l-ai vazut!
Mersi de parere, Imperatorule Rosu!
Pe textul:
„Stația 7 (n.)" de Romeo Rostas
Si tu te scrii in poezie. Si daca ne place este pentru ca ne placi. Iar acest indemn, nu numai ca m-a readus aici, dar il si consider un foarte bun sfat sau model in viata. Este prima data cand experimientez cuvintele scrise cu albastru: \"Trimite adresa acestui text prin email unui prieten!\" Iar motivul principal nu se afla imediat sub titlu si nume ci mai jos, adica in substanta poeziei.
Iti multumim, cu siguranta suntem mai multi cei care iti multumim, pentru ca \"Drumul il facem impreuna\".
Pe textul:
„acolo, pe culme" de Luminita Suse
