Poezie
Nebunul și vaca
1 min lectură·
Mediu
Pe arcușul vântului
cântă frunzele
melodia morții
număr secundele
ultimei căderi
în gura imensă a pământului
scormonesc în carnea impalpabilă a cerului
sorb din rana lui sângele albastru
limba lungă a zilei
înghite oameni, lucruri
le rumegă îndelung
și apoi le scuipă cu saliva nopții
o vacă cu dimensiunea unui oraș
paște oamenii de pe stradă
se pișă într-un magazin cu articole electronice
și se balegă în clădirea unei bănci
un nebun bea toată vodca dintr-o speluncă
vede invers realitatea pe care o percepea deformat
și se laudă că alcoolul l-a făcut normal
iese în stradă și se întâlnește cu vaca
îi spune că este cea mai frumoasă femeie
văzută de el vreodată
și o roagă să-l lase să o sărute.
033.360
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- razvan rachieriu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
razvan rachieriu. “Nebunul și vaca.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-rachieriu/poezie/1800875/nebunul-si-vacaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DCDCdorin cozan✓daca ai lasa numa ultimele 2 strofe. ele fac toti banii.
0
SPimaginea asta m-a dat gata, e bestială!
0
RRDORIN
Vaca și nebunul din poezie îți dau dreptate, mai ales că în strofa cu pricina nu este vorba de ei.
SILVIU
Să înțeleg că dacă vaca se pișa în toate versurile, toată poezia era bestială ?
Vaca și nebunul din poezie îți dau dreptate, mai ales că în strofa cu pricina nu este vorba de ei.
SILVIU
Să înțeleg că dacă vaca se pișa în toate versurile, toată poezia era bestială ?
0