Poezie
Dumnezeu, haosul, neantul și nimicul. Metoda și cerșetorii
1 min lectură·
Mediu
Dumnezeu știe
dacă mângâi bunătatea
din imanența ta
sau îi provoci traume
dacă ești posedat
sau doar locuibil
dacă în noi
locuiește lumina
sau s-a încuibat întunericul
dacă zacem
în timpul mort
ca într-o capsulă criogenică
dacă diminețile
au gust de cafea
sau sunt recurente
dacă în fiecare zi
o luăm de la capăt
sau ne continuăm drumul
parcurs până în ziua de ieri
Dumnezeu
a creat oamenii
din substanța sa divină
având temerea că dacă n-o face
haosul împreună cu neantul și cu nimicul
vor anti-crea un contra-om.
***
Dacă am găsi
o metodă
de a înlocui frica ipohondră
cu curajul brav
am suporta cu stoicism
consecințele copleșitoare
ale adevărului nud
Pentru cerșetori
doar indezirabilitatea
mai este o șansă
ei așteaptă mila
de la ochii care au uitat să plângă
înrăiți de vicisitudini și suferință
compasiunea
se agață ca un scai
de vâscozitatea proscrisă
pe palma cerșetorilor
este tatuată umilința
își însoțesc gesturile
de atitudini onctuoase
Dacă am găsi o metodă
să le schimbăm cerșetorilor
structura existențială
atunci delăsarea și promiscuitatea
s-ar schimba în hărnicie și curățenie.
024.444
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- razvan rachieriu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 178
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 51
- Actualizat
Cum sa citezi
razvan rachieriu. “Dumnezeu, haosul, neantul și nimicul. Metoda și cerșetorii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-rachieriu/poezie/14079906/dumnezeu-haosul-neantul-si-nimicul-metoda-si-cersetoriiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRMARIA
Sunt cu adevărat impresionat de comentariu, de vastitatea lui și de tenta lui filozofică, parcă ai participat la un maraton lingvistic și ai ieșit pe primul loc.
Adevărurile trebuie trăite, chiar dacă sunt dure, împovărătoare și copleșitoare.
Mi-am dat seama din poeziile tale maiestuoase și somptuoase că ai un filon reflexiv, care poate fi explorat și exploatat de tine.
Sunt cu adevărat impresionat de comentariu, de vastitatea lui și de tenta lui filozofică, parcă ai participat la un maraton lingvistic și ai ieșit pe primul loc.
Adevărurile trebuie trăite, chiar dacă sunt dure, împovărătoare și copleșitoare.
Mi-am dat seama din poeziile tale maiestuoase și somptuoase că ai un filon reflexiv, care poate fi explorat și exploatat de tine.
0
”Dumnezeu
a creat oamenii
din substanța sa divină
având temerea că dacă n-o face
haosul împreună cu neantul și cu nimicul
vor anti-crea un contra-om.” Părerea mea este că este deja creat! Multiplele identități cu care ne luăm la luptă zilnic, manifestă energii ale distrugerii în egală măsură cu cele ale creării! Nici cel mai simplist om nu se manifestă liniar, balanța se-nclină într-o parte sau alta funcție de care individualitate preia frânele manifestării! Ce vom alege să prevaleze din contrariile ce ne locuiesc, asta e decizia fiecăruia! Până vom ieși din dualitate, în acest perimetru ni se va prefigura jocul!
Admir substanța filozofică a poemelor tale, deși mi-aș dori totuși ca ideea să fie îmbrăcată în carne metaforică! Ar mai îndulcii duritatea unor adevăruri!