Poezie
Privire în interacțiune cu alte priviri
2 min lectură·
Mediu
M-am crestat
și în umoare
creșteau muguri de sânge
așteptând primăvara ființei
să devină frunze
care să-mi îmbrace aura
Pe retină
mi-am scrijelit vederea –
aparat de fotografiat
ce scoate poze cu imagini în mișcare
un copac
și-a înfipt rădăcinile
în retină
și am început să văd vegetal
Din periplul
prin spațiile irealității
m-am întors cu lucruri virtuale
ce au devenit evanescente în real
din ireal am cumpărat
fructe crescute anormal
cu care am hrănit un eu bulimic
am ținut o dietă drastică
am mâncat mere cu coajă de lumină
și miez dulce de extaz
mure de întuneric
și fragi de inocență
am dezlipit culorile de pe fructe
și am pictat din ele
un peisaj cu natură moartă
Am încercat să divid sinele
a apărut astfel un alt sine magnetizat
ce atrage un altfel de emoții
creând o altfel de stare
l-am deplasat din suflet în spirit
și a devenit o entitate de sine stătătoare
Privirea s-a dezlipit de pe retină
și a început să colinde
de la un om la altul
a intrat în interacțiune cu alte priviri
și s-au născut alte realități
nefiindul a luat forma unui cimitir
corbii au devenit cruci negre
și cerul a devenit pământ
zborul se face în sens invers înspre subterane
Mi-am aruncat un gând în soare
și el s-a întors purificând
toată omenirea
gândul flacără mi-a ars toate măștile
și mă afișez în societate cu corpul inocenței.
011.914
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- razvan rachieriu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 235
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 49
- Actualizat
Cum sa citezi
razvan rachieriu. “Privire în interacțiune cu alte priviri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-rachieriu/poezie/14045521/privire-in-interactiune-cu-alte-priviriComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
așteptând primăvara ființei
frunze
să-mi îmbrace aura
un copac
și-a înfipt rădăcinile
în re-tină
și văd vegetal
fructe cu coajă de lumină
îmi hrănesc egoul bulimic
îmi amintesc
am ținut o dietă drastică
cu mure și fragi
acum
am dezlipit culorile de pe fructe
și am pictat din ele
un peisaj cu natură moartă
Am emoții
creând o altfel de stare
entitate terană privirea
colindă
de la un om la altul
intră în interacțiune cu alte priviri
alte realități
sub cerul devenit pământ
zborul se face în subterane
cu gândul la soare
gândul flacără mi-a ars toate măștile
Așa aș re-publica poezia asta...
. |