Poezie
Vis și viață.Erorile și Dumnezeu
1 min lectură·
Mediu
Mugurul de vis
înflorește în minte
de el atârnă greu adevărul
străluminând realul
pe când opacitatea
ascunde minciuna
cu cortegiul conceptelor false
pășind spre spații funerare
Visul casant
care alunecă
din vârful rațiunii
înspre baza instinctelor
se sparge în corpusculii aberațiilor
este cules de un cerșetor
și vândut nebunilor
ca paiete ale falsității
strălucind în ireal
Viața născută din voință creativă
învinge visul născut din pântecul ființei
însărcinate cu fătul deposedat de umbră
de simțurile ființiale
Suferința desfășurată pe firul întortochiat
al visului diurn
se diluează
iar în lumină se naște
pruncul fericirii
ocrotit de părinții înțelepciunii.
Erorile cu care ne înzorzonăm existența
provin din gafele rațiunii
care deformează lumea
mișcându-se în jurul dogmelor și preceptelor
însă ideile oamenilor inteligenți
pot modela lumea
în sens pozitiv
Între sufletele
din aceeași substanță ființială
stă sticla albă transparentă
a confidențelor
prin care se întrevede un viitor
umplut cu jocuri
ce creează distracția
și cu poezii
ce induc mulțumiri spirituale și sufletești
Dumnezeu aruncă în mine cu bulgări de lumină
la contactul cu corpul
se transformă în serafimi lipiți pe piele
ce-mi formează o aură divină.
022.552
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- razvan rachieriu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 183
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 47
- Actualizat
Cum sa citezi
razvan rachieriu. “Vis și viață.Erorile și Dumnezeu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-rachieriu/poezie/14041826/vis-si-viata-erorile-si-dumnezeuComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Fiecare poet are limbajul poetic propriu și distinct, format în timp prin exersare și experimentare.
Unde unii văd un text dezlânat, alții văd o poezie filozofică, câte minți atâtea păreri.
Îți mulțumesc totuși că ai avut răbdarea să citești poemul până la sfârșit.
Unde unii văd un text dezlânat, alții văd o poezie filozofică, câte minți atâtea păreri.
Îți mulțumesc totuși că ai avut răbdarea să citești poemul până la sfârșit.
0

mi se pare un text dezlânat, te-ai întins prea mult cu el, și asta, din păcate, nu aduce nimic în plus. am vrut să remarc o strofă anume, dar nu am reușit, și asta, pentru că, parcă anume ai îngrămădit expresii care strică textul, făcându-l greu de citit. spre ex;
"cortegiul conceptelor false
pășind spre spații funerare"
"corpusculii aberațiilor"
"fătul deposedat de umbră"
"ocrotit de părinții înțelepciunii"
"din aceeași substanță ființială
stă sticla albă transparentă"
"la contactul cu corpul
se transformă în serafimi lipiți pe piele"