Poezie
Înger și demon
2 min lectură·
Mediu
M-am micșorat de la infinit până la punct
fecundat de irizări lăuntrice în miriade alte puncte
ce se deplasează ca niște spoturi prin realitate
un țel secundar deviază de la calea intuită
înspre un neant străbătut de somnambuli
curentul de aer îmi poartă pulberea eurilor
prin interstiții multicolore
în care privirea își descoperă rolul primordial
acela de a crea realități subiective alternative
un abate bate la poarta unui castel
construit din cuvinte sfinte
și îi deschide un om
care în loc de degete are ochi
și în loc de ochi degete
intră și îl vede pe arhanghel proaspăt tuns și bărbierit
jucând fotbal cu un demon gras și chel
fumez viciul până la capăt
din scrum fac un simulacru de delicatesă
pe care o servesc unui păcat gurmand
ce ronțăie seara chipsuri cu arome de virtute artificială
îmi surprind văzul moțăind sub pleoapa închisă
deschid pleoapa și-l trezesc
îl pun la treabă
să dea cu aspiratorul pe mocheta umedă
a ochilor care au uitat deschis robinetul
din care curg continuu lacrimile
să spele vasele din care a mâncat privirea
supa realității
și să văruiască un zâmbet jupuit
pulverizez în ochiul nopții insomnia
ce crește pe măsură ce noaptea descrește
am secționat timpul
și am extras trecutul prezentul și viitorul
unite cu un fir de oțel
pe care se deplasează înainte și înapoi
ființa – punct multiplicându-și dimensiunea
ca o asimptotă către infinitul abstract
mi-am structurat matricea ființării
în principal, secundar, terțiar ...
până în corpusculii invizibili alcătuind monadele
pe umărul stâng stă un demon
iar pe umărul drept un înger
se ceartă toată ziua
eu încerc să-i împac
hrănind demonul cu negru
și îngerul cu alb.
022.863
0
mi-ar fi placut sa lasi mai multa libertate cititorului, mai multa libertate fanteziei, insisti prea mult pe atmosfera starii pe care vrei sa o transmiti…
personal as renunta la ultimele doua versuri, sunt o explicatie
ganduri bune
anana