Amanta cochetă

- 1 - Plânsul amantei îmi curgea pe clavicule ca un roi de furnici carnivore sub pleoape se clătina iarba albastră a pupilei cu duioșie i-am secerat ierburile din privire mi-am pus mâna pe coapsa ei de fluturi foșnitori aripile de piele mi se zbăteau fragil în palme o emoție trepidantă vibra frenetic în matricea asimetrică în care încăpeai fragmentar tu – iubire. - 2 - Tânăra cochetă s-a așezat pe scaunul rotitor al unui vers personal înclinat înspre visele pubere am cercetat-o pătrunzitor cu lama ascuțită a ochilor înmuiată în elixirul dorinței mi-a surâs languros și în mine s-a spart iubirea am implorat-o să-mi mângâie geniul, perfecțiunea și ea mi-a scuipat gândirea spunându-mi că sunt un nimic atunci de ce tremuri în spasme când mă uit în nimicnicia ce-ți întregește ființa ? am întrebat-o acuzator. - 3 - Prin sânge umblă în vârful picioarelor ritmul iubirii o voce întinsă de la 0 până la sunetul rațiunii îmi umple creierul cu lirismul în care cântă o femeie dorința de a mă topi în sângele ei sexual feminin atinge constelațiile pasiunii mă îmbrățișează în spațiul fericirii populat cu îngeri, monștri, sfinți și extazul erupe sideral într-un dor nesfârșit. - 4 - Frazele cu stele cuvinte mi le culege într-un coș erotic o domnișoară obosesc să-mi suprim timpul prin cugetări continue iubirea s-o calc ușor cu imaginația fecundă nerăbdarea de-a mă cunoaște esoteric evoluează într-o liniște a erudiției în care fetele nenăscute încă tac. - 5 - Vorbesc cu femeile albe din întunericul reveriei zbuciumul lăuntric este lumea lumea este liniștea profundă din sine femeia arde în abstinența îndelungată a virilității din cenușa ei clădesc crezul propriu mi-e o foame imensă de idealuri, de iubire albă de-o iubită perfectă. - 6 - Din oase sfărâmate construiesc oglinzi himerele le poleiesc cu aparențe ilogice îmi abandonez turnul spiritului cobor scările letargiei epurată de somnolențe ajung pe nisipurile fierbinți cu sirene naufragiate le ating cu mâna și se prefac în iubite închipuite sentimentele- golfuri adânci părăsite de sirene se transfigurează în veselii spirituale sublimate în artă.