Suferința 114. Fericirea și nefericirea 156

Suferința a disecat imundul, pentru a-i extrage esența macabră, și a o lipi de esența sa sinistră, pentru a-i crește puterea negativă, a intrat într-un zombi pentru a-l deposeda de esența descompunerii, și a o aglutina de esența sa grotescă, astfel și-a crescut puterea nocivă, însă când a vrut să pătrundă într-un poet, imaginația poetului a modelat-o în formele versatile și fertile ale creației, și suferința s-a divizat în puzderie de cuvinte poetice, care jucau volei cu ea. Fericirea pentru bărbați ia forma unei femei fermecătoare, care li se dăruie integral, fără prejudecăți și inhibiții, și ține până când femeii îi apar riduri. Fericirea pentru femei este să se înfășoare într-o frumusețe desăvârșită, să jongleze cu bărbații, care să facă sluj în fața lor. Însă fericirea este provizorie, are statut de simulacru, atâta timp cât nu este nici concretă, nici abstractă, se poate personaliza, individualiza, însă nu ca fericire, ci ca mulțumire, sau plăcere, sau satisfacție.