Eseuri
Sinele și lumea
Aforisme si maxime
2 min lectură·
Mediu
1.Elanurile ruginite ale lumii sunt îngropate în sicrie de nemișcarea societății ce se complace în simulacrele unor demersuri statice, care creează-n om necerebral straturi de nonesență.
2.Puterea de monade învârtind substanța lumii în evoluții creatoare crește în oamenii care-și creează din realitate infinite lumi aleatoare și scade în oamenii care-și reduc singura lume în care există la zero, prin încremenirea ambiților și țelurilor, nonlume ca o moarte aruncată-n lume.
3.Nonlumea, moarte a stării a fi deghizată într-un avorton de viață, desface nonsensuri eclectice în morți stilizate, tace în euri abrazive, de nonvoință polizate.
4.Putere zero multiplicată de nonmaterie în găuri increatoare, naște morți de viduri umplute cu stele căzătoare, când fiecare cădere de pe înălțimi astrale ale unui om puternic antrenează în traiectoria descendentă, agață cu gândirea ascuțită o stea.
5.O pace se desface în acte de trăiri orizontale în oamenii slabi, religioși și pocăiți, oameni fără dușmani, căci cine nu luptă cu sine, nu luptă cu nimeni.O pace distrusă de iminența războiului dintre oameni, camuflat sub piele sau în spatele unui zâmbet echivoc, se insinuează în oamenii pentru care lupta este un mijloc de existență,care se ridică, când alții coboară, care înving, când alții pierd și care își ating țelurile clădite pe eșafodul oamenilor distruși în acest război purtat cu lumea.
6.Viitorul este o ființă simbolică rapace care se hrănește cu visele și proiecțiile din prezent ale elanurilor, care nu acceptă decât reușitele ce îndreptățesc crearea din acestea a unei entități viitoare și respinge eșecurile prin așezarea acestora doar în prezent sau trecut.
7.Efortul este transpirația demersului și clădește un fort inexpugnabil pe spinarea curbată de abstract a rațiunii.
8.Confortul generat de mulțumiri de suprafață cu sursa în aparențele minciunii se împarte într-un raport ireductibil cu inversarea sensului, cu nemișcarea.
9.Un mort se mișcă intrinsec în noi : este ființa blazării care atrage prin promisiunea demagogică a liniștii supreme, principiu extrem anterior nașterii universului.
10.Un sine piramidal îngropat în strigătul agonic al rațiunii se deschide ariei firii punând eul să ștranguleze cu voință disperarea care inversează legătura inefabilă, normală cu lumea.
065.935
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- razvan rachieriu
- Tip
- Eseuri
- Cuvinte
- 342
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
razvan rachieriu. “Sinele și lumea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/razvan-rachieriu/eseu/1789665/sinele-si-lumeaComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NMnu
aceleasi exprimari greoaie, bombastice, complicate, dar nu complexe
care nici macar nu constituie un cod filosofic
si al caror continut, din cauza si a acestei exprimari
se uita la cateva minute dupa lectura
or, aforismele, maximele nu ar strica sa fie concentrate, limpezi, cu sensuri si talc, nu cu atatea adjective care lungesc si haotizeaza
am mai zis cu prilejul altor postari sub acest nume
si pare rau ca trebuie sa o repet
dar asa nu merge
aceleasi exprimari greoaie, bombastice, complicate, dar nu complexe
care nici macar nu constituie un cod filosofic
si al caror continut, din cauza si a acestei exprimari
se uita la cateva minute dupa lectura
or, aforismele, maximele nu ar strica sa fie concentrate, limpezi, cu sensuri si talc, nu cu atatea adjective care lungesc si haotizeaza
am mai zis cu prilejul altor postari sub acest nume
si pare rau ca trebuie sa o repet
dar asa nu merge
0
NMca sa exemlpific, aici - Un mort se mișcă intrinsec în noi : este ființa blazării care atrage prin promisiunea demagogică a liniștii supreme, principiu extrem anterior nașterii universului - as spune ca intrinsec, blazarii, demagogica, a linistii, supreme, anterior nasterii, universului sunt determinanti care ar putea fi inlocuiti cu oricare altii
si lipsa de sens ar ramane aceeasi
unde sunt substantivul si verbul care sa spuna ceva?
unde e precizia celui ce cugeta?
cam asta spuneam si mai sus.
si cxand ma uit la sine piramidal si strigat agonic, sper ca din cauza arsitei ma ia cu ameteli
si lipsa de sens ar ramane aceeasi
unde sunt substantivul si verbul care sa spuna ceva?
unde e precizia celui ce cugeta?
cam asta spuneam si mai sus.
si cxand ma uit la sine piramidal si strigat agonic, sper ca din cauza arsitei ma ia cu ameteli
0
AD
si pe mine ma ia cu ameteala cand dau de formulari ca \"nonesenta\", \"nonlume\", \"nonsensuri\", \"nonmaterie\", plus niste termeni filozofici (gen \"monada\") aruncati aiurea intr-un discurs liricoid cu pretentii de filozofie. Dupa umila mea parere, sa fii filozof inseamna sa cunosti si sa inteleg sistemele filozofice (si, prin urmare, contextul in care au aparut acele sisteme filozofice, factorii care le-au determinat, le-au justificat si consecintele in plan logic, intelectual, social si, poate, chiar artistic ale acelor sisteme) anterioare si abia apoi sa te erijezi in conceperea unui sistem filozofic propriu, bineinteles tinand cont de tot ceea ce te inconjoara din toate punctele de vedere(artistic, politic, social, educational, etc.). Asadar, in viziunea mea, misiunea unui filozof nu este aceea de a plasa niste franturi de idei intr-un context pretios, bombastic si cautat liric. cunosc absolventi de filozofie care si-au dat masteratul si acum isi dau doctoratul si sunt asistenti universitari, care nu fac altceva decat sa \"contabilizeze\", sa clasifice si sa analizeze ceea ce a fost realizat in filozofie, fara pretentia de a pune la punct un sistem filozofic propriu. Nu neg ca autorul textelor de mai sus s-ar putea sa aiba o specializare in filozofie. Ii recomand doar sa-si disimuleze filozofia in poezie intr-un mod mai subtil, nu s-o exprime sub forma unei eruptii lirico-filozofice impanate de monade si de alte elemente care se vor interzise profanilor. Iar daca tine neaparat sa-l concureze pe Cioran, care e un fel de struto-camila, in sensul ca unii il considera filozof, altii il considera eseist, altii il declara poet si asa mai departe, il provoc pe domnul Rachieru sa se straduiasca sa se ridice la inaltimea stilistica a textelor lui Cioran. Cat despre monade, nu ne impresionati, domnule Rachieru, poate am citit si noi Leibniz, dar nu ne incumetam sa-l varam in poezie(fie ea si una sub forma de proza) mai ales dupa ce Blaga a scris atat de poetic despre monade, fara sa cada in capcana pretiozitatii. Cu un singur lucru rezonez intr-o oarecare masura, un lucru pe care, in loc sa-l exploatati, l-ati aruncat in pateticul unei paci distruse de iminenta razboiului. Incercati sa ne smulgeti mila fata de victimele razboiului? Nu poate exista pace intre oamenii slabi si ignoranti si restul. Si stiti de ce? Pentru ca oamenii slabi si ignoranti vor incerca intotdeauna sa-i traga de picioare si sa-i sufoce pe cei care se ridica. Sunt perfect de acord cu formularea \"oamenii slabi, religioși și pocăiți\". Parerea mea e ca formularea aceasta e cea de la care ar trebui sa porniti cu un sir de \"cugetari\" personale, fara niciun fel fe inflamatie (pseudo)filozofica.
0
CSsunt maxime pe care trebuie sa le citesti de cateva ori sa le patrunzi intelesul, nu sunt greoaie, decat necesita putin timp.de exemplu maxima 4 e fiolosofie pura, dar cred ca maximele ar trebui sa fie mai scurte, sa poate fi memorate repede de cititor si sa le redea mai departe.la maxima 7 trebuie sa stai ceva timp, se apropie de ceea ce astrofizicienii numesc \"efectul Dumnezeu\".vezi \"lumi aleatorii\".
mcm
mcm
0
RRMulțumesc pentru aprecieri, cât și pentru critică.Nu am avut intenția să fac filozofie, ci doar să exprim în manieră personală gânduri gnomice.
0
Sigur, ultimul aforism e, în opinia mea, cel mai reușit. Ar trebui acolo o corectură: \"stranguleze\", cu \"s\" î.l.d. \"ș\".