Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@razvan-george-miricaRM

Răzvan George Mirică

@razvan-george-mirica

,,Vom astâmpăra vreodată insomnia umbrelor și adormi-vom cândva întunericul? Neastâmpărul nopților, al tuturor nopților - prin care respiră mâhnirea și cazna - a săpat șanțuri în care putrezesc hoiturile amintirii.
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Tot amintirile de genul ăsta m-au adus și pe mine înapoi în Brașov.. ba chiar, m-au făcut să și rămân.

Mulțumesc de comentariu :)

Pe textul:

liliacul auriu" de Răzvan George Mirică

0 suflu
Context
eu m-am referit la ceva particular.

dar da, oameni de acvariu

merci de trecere și interpretare

Pe textul:

peștele de sticlă" de Răzvan George Mirică

0 suflu
Context
Îmi place mult naturalețea din versuri, sentimentul că totul ajunge cumva (la un moment dat) rezolvabil
și cât de real ai descris puterea momentului



Pe textul:

AS" de Ciobanu Claudia

0 suflu
Context
un text frumos și sensibil.
fragili, ca orice alt lucru din jurul nostru, trăim cu senzația că în orice moment ne putem face nevăzuți prin timp (fără voia noastră)

Pe textul:

începi dimineața cu un fel de milă" de ion burhan

0 suflu
Context
Mie îmi place stilul tău cool, modern și degajat de a scrie.
Și în cazul de față întâlnesc un ,,+" scurt, proaspăt, care nu e neapărat mai bun decât restul, dar de data asta am zis să mă opresc și cu un comentariu

Pe textul:

+" de ungureanu dorina

0 suflu
Context
și mie mi-a plăcut îndrăzneala din această scriere (și în general poemele de genul ăsta)
vulgar (sau să zic ,,vulgărel"?:)) ), profan, cu o formă interesantă și un conținut captivant

Pe textul:

Warten" de Miruna Gavaz

0 suflu
Context
foarte interesant întregul text, dar mi-au plăcut în special (și de asta m-am și oprit cu un comentariu) următoarele rânduri :

,,vocea ei cucerind camere de singurătate
ochii și buzele ei devenind brusc realitate

într-o lume de neînțeles întunecată și rece
el trist ca un tren când e gata să plece"

acestea țin înăuntrul lor durerea unei întregi realități

Pe textul:

poezie de iarnă" de Voicu Tudor

0 suflu
Context
mă opresc aici pentru sentimentul (nostalgic, maladiv) de sfârșeală din cuvânt, de resemnare... pentru trăirea intensă, dar mai ales pentru viziunea amplă asupra totului

mai ales pentru unele secvențe care mi-au atras atenția

,,anul trecut pe vremea asta îți scoteam jar de pe limbă
și umpleam o sobă în care încăpeau două persoane"

,,credeai că am copiat toate declarațiile de dragoste pentru tine
de pe site-uri porno
știi că nu mi-a plăcut vreodată sinceritatea umflată cu botox"

,,ce făceai când te-am rugat să ne păzești potopul?
iarăși s-au pierdut gemenii separați la naștere
însă timpul ciclic o să-i conducă în infinita reîntoarcere"

,,ochii tăi sunt oglinzi în care mă uitam ore întregi și nu mă vedeam singur"



Pe textul:

vorbesc de boala mea cu zâmbetul pe buze" de Andrei Forte

0 suflu
Context
femeia care a scris despre asta clar știe cum să îl rătăcească pe cititor prin lumea calmă, pătrunsă de mister, dinăuntrul acelei camere

Pe textul:

flow" de Corina Gina Papouis

0 suflu
Context
Poem despre înțelegerea a ceea ce este în spatele lucrurilor... senzații haotice, extreme și în același timp fragile... paradoxuri și umeri ,,dezgoliți" întinși pe portativul de neînțeles al vieții

Pe textul:

ciudat semnal din creier" de Ionescu Iordan

0 suflu
Context
Poem apăsat, plin de anxietate...
finalul, cu o forță uimitoare, reușește să dezvelească întregul text

Pe textul:

acum că" de Neagu Raluca

0 suflu
Context
pot să descopăr aici o viziune interesantă și originală. Sunt, însă, necesare niște mici legături care să apropie imaginile și să le formeze în spate un fundal cu mai multă însemnătate

Pe textul:

metamorfoze geometrice" de Anatol Dănilă

De îmbunătățit
0 suflu
Context
Poate ar trebui ca acest tablou să aibă mai multe elemente. Am impresia că îi lipsește ceva care să îl facă mai vizibil, mai puternic.

Foarte mișto imaginea cu oceanul de smoală.

Pe textul:

atât," de Johan Klein

De îmbunătățit
0 suflu
Context
Întotdeauna am crezut că fără amintire nu poate exista poezie, chiar dacă scriem despre prezent sau despre viitor. Conștienți sau incnștienți, tot ce simțim pornește de acolo, din locurile care rămân în memoria noastră exact așa cum le-am lăsat atunci (unde realitatea nu are puterea de a distruge totul)

Pe textul:

dreptul la amintire " de Mondea Adrian

0 suflu
Context
Mulțumesc pentru cuvinte și pt. felul rece în care analizezi textele (cu care, bineînțeles, ne-am obișnuit)
:)

Pe textul:

alunecând pe loc " de Răzvan George Mirică

0 suflu
Context
Eu m-aș gândi la Cioran și la obsesia acestuia pentru moarte. Bine, aici nu putem vorbi de frică, dar da, moartea nu este ceva simplu - ea este totul - pătura așternută peste univers (și doar puțini rămân dezveliți)

Pe textul:

Moartea" de proca bogdan constantin

0 suflu
Context
Mulțumesc pentru sugestii, mă bucură trecerea. Sunt conștient că trebuie să trec pe la fiecare poem și să fac schimbări. Am prostul obicei de a scrie repede, fără să mă uit de prea multe ori pe text, fără să mă gândesc la idei mai bune care le-ar putea înlocui pe cele existente.
Aici, totuși, mi-aș dori să rămână și sentimentul de duritate ( referitor la tanti cea beată și ochii zdrobiți)
Vă mai aștept cu mare drag :)

Pe textul:

✹" de Răzvan George Mirică

0 suflu
Context
N-am cum să nu trec cu un comentariu. Sunt impresionat puterea nostalgiei din acest poem și de senzația stranie și în același timp magică, pe care o simți atunci când trecutul suflă spre tine și tinzi să crezi, pentru un moment, că ești în altă lume.

Pe textul:

numai cerul nu are umbră" de Nuta Craciun

0 suflu
Context