The Witch
se scarpină deasupra urechii unde firele de păr ascund doi bulgări de mătreață deasupra gleznei simte o mâncărime înfige în piele unghiile pe care nu i le-a tăiat nimeni de câteva zile laptele
RMRăzvan George Miricădimineața
sub pat o făptură plină de negi cu coarne și dinți tăioși își ține pruncul la pieptul plin de solzi încercând înainte de culcare să-i alunge teama de copilul care doarme deasupra
RMRăzvan George Miricăalunecând pe loc
totul stă aproape înțepenit bezna se strânge înăuntrul ei moartea stă goală pe acoperiș, cu un sfârc în gura nopții liliecii respiră înfundat în pod o molie rătăcește în buricul unei
RMRăzvan George Miricăperdeaua nopții
Îmi amintesc că în curtea din spate era un zarzăr uriaș pe care îl căutam la sfârșitul fiecărei zile din acea lună. Mă aruncam în vântul sfios ca într-o perdea foarte veche, prinsă de la un capăt al
RMRăzvan George Miricăgândul e
gândul e diagnosticul scris în grabă de un doctor nebun pe partea ascunsă a frunții
RMRăzvan George Mirică*
rezemat de peretele casei amețit de băutură ochii lui văd cum se apropie de el în uniformă cu părul prins la spate cărând ceva foarte greu și parcă numai urechile lui aud : uite tati,
RMRăzvan George Miricăda, de tine e vorba. adică de mine
mă uit în oglindă nu-mi dau seama pe ce parte sunt. mi-au amorțit oasele fiecare ventricul fiecare venă poți să mă zdrobești acum. sunt vulnerabil da, de tine e vorba, robinetul e dat drumul.
RMRăzvan George Miricăca o vrabie nebună pe o creangă aproape ruptă
noaptea toate vrăbiile tac se întamplă ca uneori să nu vreau să vorbesc deloc ies afară îmi aprind o țigară și mă uit la un perete, la o bucată de cer, la moartea înceată a crengilor.. în timp
RMRăzvan George Mirică