Spune-mi...daca ti-as desena-ntr-o zi,
un orizont de mare strajuit de ochi
si-un albatros pe-ale carui aripi sa-mi citesti numele...
nu-i asa ca ai sti ca nu-i o semnatura ci ca
Toamnă, tu
și nopțile tale:
impecabile rătăciri
pe urma cuvintelor
îngălbenite
ce cad ascuțindu-se
până la țipăt
sub creionul tocit
desenându-te
tot din nimic...
Ești toamnă,
...m-am asezat pentru inca o clipa la fereastra.Ploua! Aiurea. Sa ma mai intreb pe unde esti? Tu...cel caruia i-am uitat numele pe aripile unei iluzii.Cat ti-ar pasa de ploile ce mi se preling in
Ochi albi in lacrimi negre;
fireasca nebunie
in clipele-anotimpuri
mijind a moarte vie...
Mai rad trezind in plansul
prezent prea mult trecut.
Un strigat mai sopteste:
,,Sfarsitul e-nceput! ,,
Vezi, plec de langa tine. Ma voi sui pe-o stea,
sa nu te miri, nu rade si nu-ntreba nimic,
limfaticele ticuri le-oi pierde pic cu pic...
...De-acolo iti voi scrie mereu cate ceva...
Despre
Ating
cu ochii opariti de luminile noptii
un vis:
se va sparge chemand exantematica scufundare...
In Tebaida,
scanteile jocului apei,
imi sufoca tocmai norul
Eu nu va cer taverne mohorate,
Nu,nici biserici binecuvintate
Eu nu cer chei pentru usi zavorate,
Nici zambet pentru gene-nlacrimate...
Lasati-mi doar ce
Ma intalnesc cu tata la o rascruce si parca-mi vine sa rad si sa plang...S-a stins de mult, dar acum stam fata in fata si-mi tot spune ceva de fasia fertila pe care cususe veninul atator veri. A, da!
Cum sa te mai sarut?
imi stai mult prea aproape,
departe deopotriva;
te-ascunzi cand ma arat,
si cred ca plangi cand rad,
daca te-ascult, tacerea
imi urla in timpane-un
slogan
De ce m-ati trimis chiar aici fara mila?
Oare ce v-am gresit si-am uitat prea demult?
Ce ati vrut de la mine-faptura umila
Ce nu pot sa vorbesc si nu stiu sa ascult?
E alb si-i tacere si-ar vrea sa ma-ngroape
imensa cascada ce-mi cade pe fata;
sa se piarda departe de ochi, pe sub pleoape;
sa ma nasca-ntr-o lume cu soapte de gheata...
Prea
O mare-si face-n mine valul...
Cu gust de plans,
o stea de apa
repeta naufragii
pana la surogat
Nisipurile palmei
rostogolesc fragmente
de alge fara acte
ca
...Sa-ti mai spun despre mine?! In nopti amare tipatul pasarilor mi-a smuls sufletul.L-au dus cu ele!In curand nu voi mai iesi.Ti-am spus ca ma sperie fiecare frunza ce cade si-o alta-mi acopera
O petala, doua, trei... labirint cu distanta impartita la doi.
\"Ochii de dincolo de Ape\" sant ochii tai,stiai? Febra privirilor adancite in orizontul intoarcerii a aprins aceste petale.
Port in mine o lume de pasari ce tac...
In cuiburi se aprinde-n tonalitati minore,
copacul ce le ninge in clontul alb inele
cu pietre mari de moara vopsite in albastrul
restristilor
Repet obscur aceasta noima,
a crengilor ce mi se rup
e ca descatusarea-n doina,
a sufletului ars,de trup...
e ca un semn ca peste toate
acele vremuri din maidan
se poate-asterne-n tihna
La sanul ploii,
aseara,
imi adormeam
copilaria...
Din ochii dumnezeului uitat,
de mama,
pe noptiera,
curgea lapte
incercanat
de lupa ferestrei
prin care
piruetele gandului
strecurau
Portile deschise aiurea scrasnesc,
scrasnetul acesta e o prelungire a noptilor in care
te vad alunecand intre cioburi de ger,
cu fata fircalita de-o candela vie...
In jumatati de
Tarziu, cand din lume ma ploua,
cu ganduri jucate pe-o carte,
despica-mi Tu, vaslele-n doua
sa simt ce e frica de Moarte...
Si lasa nelinisti celeste
sa-mi mustre plamanii din stele
ca
Si-am zis dor despre departe
Si viata despre moarte
Cantec spus-am de cuvint,
Si-am zis toamna despre vant...
Am strigat despre tacere
Si-am zis plans despre durere
Si-am zis
De ce frunzele?
De ce pasarile?
De ce copacii?
Si apoi , parca
si noi?
Tu, eu...
De ce , mereu...
in oglinda
acestor intrebari
despre plecari,
sta alt \'\'de-ce\'\'mbre?
Zaruri pierdute, ochi verzi,
ochi calzi, ochi triști,
ochii tai
si tunetul cănii de cafea
amețind până la ultimul strop întunericul.
nu scrie nicăieri că sunt femeia perfectă
sau tu
RS