Declarație târzie

Uneori plâng. La auzirea acestui vers ai râde, dar nu știu dacă ai mai crede în noi. Alteori iubesc. Câteodată strig spre tine, dar tu n-auzi. Din vreme-n vreme, întind mâna căre asfințit în speranța că-ți voi atinge umbra, dar... atâtea \"dar-uri\", atâtea regrete ce nu-și mai au rostul... \"Nicicând nu a mai fost acasă\".(Claudiu Banu) P.S. Nu e melancolie... e o conștientizare a ființei mele.