Raluca Moise

mie mi se pare un text foarte usor si nu m-a frapat in nici un mod.
1. k \"fragment de viata\", nu pot spune nimic pentru k nu vad mai departe de acest personaj. este profesor, este blazat, frustrat. este tipul profesorului - intelectual a carui conditie depaseste nivelul la care se situeaza in acel moment. bun, si ce e nou sub aspectul continutului?
2. la nivel lexical, ma frapeaza pentru k am citit biografia autorului - publicatii si aparitii in roman etc - si nu vad originalitatea autorului. textul este plin de clisee - fețele obosite, fete focoase, arde flacara pasiunii (si as putea sa mai dau exemple, insa cred k este suficient).

Concluzie: la nivelul continutului si al limbajului, nu vad profunzimea, complexitatea. care e de fapt miza acestui text? sau nu are nici o miza?

In ceea ce priveste finalul, cu acel 21 decembrie 1989, sa spunem k ar putea fi o deschidere catre o actiune \"palpitanta\", si anume sa vedem dak autorul va integra personajul in dinamica transformarilor societatii romanesti - revolutie etc. dak acest text este numai un text (fara continuare) atunci nu cred k se sustine la nici un nivel. Poate doar ritmul frazelor sa zicem k mi-a placut, ptr k autorul se inscrie in acelasi ritm k si mine. :))) ma refer la o ritmicitate scurta, lapidara si continua.

pai, claudiule, cam ai dreptate. asta ptr k nu am rabdarea de a-mi peria textele. nu e vorba de neglijenta, insa pur si simplu \"scuip\" ce am de zis si gata. stiu k un poet trebuie sa aiba cel putin respect ptr cititorii lui prin texte cat mai bune, insa kred k nu prea ma consider poet in adevaratul sens al cuvantului. adik, ma cam joc (asta e adevarul-uite, am reusit sa fiu sincera) si chiar ma mira knd vad k lumea ia in serios ce scriu. nu stiu de ce tot am nevoia asta de a ma juca, ptr k de fapt e un act cu doua taisuri:unul de a face ceva bun, altul de a nu termina niciodata un proiect sau un text sau sa il fac \"asa cum trebuie\". nu stiu, poate in timp o sa descopar si eu ce e cu mine si poate devin mai serioasa cu ceea ce scriu.

recomandabil a fi citite:
Francois Dubet-\"La galere. Les jeunes en survie\"
Azouz Begag - \"L\'integration\"
Michel Fize - \"Les adolescents\"
pentru o punere in tema cu modul in care trebuie tratata problematica invatamantului.

bhhaaaaa. domnilor, sunt un simplu cititor si, in timpl libre, mai scriu cate ceva - bun, rau, nu conteaza. insa vreau si eu sa citesc un text si sa gasesc comentarii pertinente. ce e aici? suntem in plin film suprarealist sau intr-o piesa de a lui Ionesco (ba de un absurd de un nivel scazut). rezolvati-va problemele la telefon, pe messenger, doamne, exista atatea moduri si retele \"virtuale\" pentru a demara astfel de discutii! lasati site-ul pentru ceea ce a fost menit initial: poezii si comentarii (pe marginea textului, va rugam). de ce sa existe cuvinte (care imi fac rau organic, pana in profunzimile corpului si mintii mele) ca \"agariciule\" sau eu mai stiu ce?
nu vorbesc in numele unei colectivitati, ci numai in numele meu. insa credeti-ma (vorbesc sincer si poate sinceritatea ma va costa, insa nu imi pasa) k in nici un caz asemenea comentarii nu pot fi considerate drept \"pertinente\"...
ce conteaza unde lucreaza domnul Solea si ce conteaza daca e adevarat sau nu? e opinia dumnealui, e viziunea dumnealui asupra unei insitutii, e o realitate posibila, asa cum sunt toate productiile textuale de pe acest site. de ce sa ne inversunam astfel incat sa se ajunga la un cinism si o \"mistocareala\" de cea mai joasa speta?
faceti parte din grupuri oponente, cu idei diferite. foarte bine si foarte frumos. cu cat sunt mai multe opinii, cu atat mai bine. insa va rog frumos, vreau sa citesc texte si comentarii care sa depasasca totusi tarele mentale ale unei perioade pe care eu o consider de mult apusa. in teorie toti ne consideram \"civilizati\" si \"europeni\". insa practica arata clar ceea ce suntem: iubitori de cozi la lapte sau la paine, iubitori de liste de asteptare, iubitori de liste de prezenta etc.

inchei prin a spune ca aceste comentarii mi-au reinnoit sentimentul ca Romania nu se va schimba cu asemenea atitudini, ba chiar dimpotriva. puteti sa raspundeti ceea ce vreti, nu ma intereseaza. ba chiar ma astept la comentarii in aceeasi directie ca cele de mai sus.

oke. bun eseu, informat. am doua intrebari:
prima - dak mos craciun este o \"constructie\" mitica moderna, cum se face k exista atestari a unei perceptii similare in secolele trecute (inainte de sec al XIX-lea): copii care primeau cadouri la finele anului;
a doua - ai demonstrat modul in care mitul lui mos craciun este o prelungire a imaginii arhetipale a zeului Indra. as dori sa stiu dak poti sa propui ipoteza conform careia acest zeu consta o imagine arhtipala pentru toata popoarele indo-europene; mi se pare o ipoteza exagerata, deoarece imaginea acestui zeu s-a pastrat numai in mitologia hindusa; tot Jung mai afirma si k ptr a putea vorbi despre \"imagine arhetipala\" sau \"arhetip\", acesta trebuie confirmat ei legitimat in imaginarul colectiv al popoarelor. in afara de poporul indian, unde se mai regaseste aceasta imagine?

multumesc anticipat pentru raspunsuri

titlul nu se refera la \"simplitatea de continut\" ci la \"simplitatea ideii\" de a face o poezie. toata lumea a inteles gresit. aia e... de aceea exista comentariile la texte. ce ne vom face cand nu vor mai exista comentarii? lasam cititorul asa decida ce perspectiva i se potriveste...
tot cu prietenie, Raluca

pai, ioana, chiar nu vreau sa fiu contra comentariului tau, dar dak ai putea sa imi explici de ce crezi tu k ar fi ma bine, poate as intelege parerea ta. ce zici?

ela, luat la cunostinta de comentariul tau si actionat in consecinta...

poate intr-adevar am fost prea critica in a judeca poezia Monicai determinand-o cu termenul \"oripilare\". Insa ceea ce am vrut sa spun este (dau aceste lamuriri pentru ca am fost prost inteleasa):
1. ceea ce consider ca fiind \"text\" este o constructie de cuvinte si termeni convergand spre un sens sau spre multiple sensuri. La Monica nu vad acest sens sau sensurile pe care ea le da textului sau, asa-zisei poezii.
2. De ce nu \"vad\" aceste sensuri? Eu cred ca 4 ani de studii la facultatea de litere, doua masterate si un doctorat in derulare nu ma fac a fi \"oarba\" in ceea ce priveste sensurile unei poezii. Numai ca ceea ce a scris Monica, pentru mine, nu este o poezie. Care sunt criteriile dupa care stabilim daca un text/scriitura/scris poate fi poezie? Intr-o lume ce se considera a fi (post)moderna si, deci, relativa (sau invers, cititi cum vreti), fac apel la articolul celebru si prea canonizat al lui Titu Maiorescu, un critic pe care il consider vizionar in ceea ce priveste destinul poeziei: \"Conditia materiala si conditia ideala a poeziei\". Aici, pe acest site, nu vorbim despre poeti a la Eminescu sau a la Arghezi. Daca a facut ceva bun postmodernismul, este tocmai aceasta \"liberalizare\"a poeziei de elitism si de unidirectionismprin realizarea de astfel de site-uri. Deci, fiecare persoana care posteaza aici un text doreste a se perfectiona. Insa, lectura acestui \"text\" nu mi-a trezit nici un sentiment (conditia ideala), ce sa mai vorbesc de catharsis, dar nici la nivelul \"materialului\" lingvisitic nu debordeaza de imaginatie. Ba ceea ce vroiam sa subliniez in comentariul anterior era tocmai inadvertenta de utilizare a unor termeni ce se revendica unor registre semantice si stilistice diferite. Experimentul - ceea ce ar putea invoca autoarea ca a facut aici, ca fenomen literar - care ar consta tocmai in a utiliza doua registre diferite: cel ideatic si cel familiar (\"strălucirea eternă a minții neprihănite dă buluc în bucătărie\") a mai fost folosit ca alchimie lexicala de catre Arghezi si in general de catre autorii modernisti. Insa, imi pare rau pentru Monica, nu e cazul ei. Si anume, nu exista nici o coerenta ideatica, semantica, sau de orice alt gen/tip pentru care ea utilizeaza sintagma \"strălucirea eternă a minții neprihănite\" alaturi de \" dă buluc în bucătărie\". Deci, de aceea am spus: unde e textul? Si am dorit ca autoarea sa explice - o data ce posteaza aici, pe acest site, unde exista posibilitatea de a primi comentarii la textele postate, eu cred ca are datoria morala de a da curs comentriului meu; daca ea crede ca nu are aceasta datorie, atunci ar fi recomandat sa publice la o editura productiile dumneaei - sa explice, deci, sensul, sensurile, ideea, imaginile, universul acestui text ce se vrea a fi o poezie.
3. Carmen a vorbit despre simboluri. Ceea ce cred ca ea defineste ca fiind simboluri sunt urmatorii termeni: \"strălucirea eternă a minții neprihănite\", \"pustiul\", \"campul\", \"cioara-ciocarlie\", \"viermele căpitan de prag\", \"sicriul de ceara\", \"finalitatea mistică a comuniunii\" si \"lacrima\". Bun, aceste cuvinte pot fi simboluri, subliniez verbul \"pot\", insa ele nu sunt in acest text. Trimitem in acest sens la definitia termenului de \"simbol\" (Hugo Friedrich, E. Negrici, si alti teoreticieni ai literaturii sau critici-daca mai doriti nume, pot da fara nici o problema) si ii rog, atat pe cei care posteaza cat si pe cei care comenteaza, ii rog sa incerce o aplecare critica asupra modului in care utilizeaza termenii. E foarte important de altfel sa ai proprietatea termenilor. Eu nu pot spune despre nici un text de al meu ca este proza sau poezie, chiar daca constructia site-ului ma obliga a incadra textele pe care le postez intr-o categorie. De ce nu pot? Pentru ca sunt pasibile de incoerenta la anumite niveluri. Nu vreau nici sa par cautatoare de nod in papura. In schimb, scopul comentariilor mele a fost urmatorul: apelul la rigurozitate. Hai sa nu mai postam prostii! Haideti sa scriem astfel incat sa fim noi si ceilalti cel putin/cel mult multumiti! Evident ca nu poti multumi pe toata lumea cu ceea ce scrii, insa sa stii, Carmen, chiar sunt o persoana toleranta in ceea ce priveste literatura,in sensul ca toleranta mea se mainfesta la nivelul acceptarii oricarui tip si gen de literatura. Cu referinta ca trebuie sa fie literatura. Textul Monicai, am explicat la punctul anterior, nu se incadreaza in nici o ratiune/logica de construire a unui gen literar.
Iar referitor la explicatia pe care i-am cerut-o Monicai, pe de o parte Carmen spune \"Nu toti poetii au facut \"facultatea de scriitori\" (ceea ce e adevarat), insa se contrazice imediat: \"Meseria poetului este sa scrie, nu sa explice\". Se contrazice in sensul ca cele doua propozitii nu continua logica pe care Carmen o are in vedere: din prima fraza, mi-am dat seama ca ea este impotriva ideii de scriitor ca formatie, ca \"meserie\", pentru ca facultatea nu produce meserii si formatii, insa imediat se contrazice spunand exact contrariul.
Deci, Monica si Carmen, sunt de acord ca nu toti scriitorii sunt literati, insa un scriitor, dragele mele, trebuie sa aiba un bagaj cultural (oricat de mic ar fi acela) si de asemenea sa aiba curajul de a sta in fata publicului, fie el si virtual, nu sa se ascunda in spatele unui eteric \"nu pot explica termenii din poezie, pentru ca poezia nu trebuie explicata, ci simtita\".

analiza textuala? pe ce text? unde e textul? ne pare rau, dar sa-mi explice si mie autoarea-asa, ca la prosti-ce sunt alea:
\"strălucirea eternă a minții neprihănite\",\"viermele căpitan de prag\",\"finalitatea mistică a comuniunii este evidentă. totul începe cu o lacrimă\"? si as dori o explicatie pertinenta, construita pe urmatoarele niveluri: forma, continut, dialectica, semantica, imaginar, filosofie si, daca se poate, si stilistica. nu avem pretentii mari, sper...
P.S. Ce e cu \"strălucirea eternă a minții neprihănite\" care da \"buluc in bucatarie\"? va rugam, detaliati. in vederea unui raspuns pertinent, asteptam reactia autoarei care speram sa fie fair-play.
P.S. 2 A se citi \"Sistematica poeziei\" de Eugen Negrici. Poate face minuni in cazul unei asemenea poezii.

,,îmi cad pui de octombrie din ochi\"-superb. pentru acest vers, simt ca am avut de ce citi poezia ta. si evident, pentru sentimentele destul de puternice afisate. chiar nice. multumesc pentru o poezie nice.

poezia ta chiar m-a evocat un tablou din Salvador Dali, musical tempest, sau mai bine unul al lui Magritte, le mal du pays. oricum, e buna poezia, chiar mai buna decat ,,vastoicism\" care te omora prin ermetism.

se pare, Ana, ca lumea citeste numai ce li se pare ,,accesibil\" si usor. normal, nu vor sa-si puna anumite probleme. asta e. oricum, tu stii ca e un text foarte bun.

ii multumesc domnului Florin Halalau pentru lectura acut de lucida si sper fructuoasa, ii multumesc si pentru steluta si sper sa incite si mai multe persoane la lectura detaliata a acestui eseu intr-un articol de antropologie ce va aparea in toamna. prezentarea jurnalului unui om de litere si de teatru, a unei femei ca Jeni Acterian a reprezentat o provocare si pentru mine, deoarece nu stiu nici acum cat am reusit sa prind toate aspectele si toate fatetele lui. poate cand voi mai creste :), voi reusi sa stapanesc mintea unei femei absolut remarcabile si a unei persoane care ar fi putut ajunge un filosof redutabil daca nu s-ar fi... indragostit.

,,un urcior fără gură\",\"nuiele de vis\", \"orgă\",\"vitraliile\", \"balerină\",\"măști \". Nu e o simpla enumerare. Aceasta extractie a catorva cuvinte care mi-au parut mie mai importante si destul de sugestive fac parte din imaginarii poetice diferite, insa descriu o gama eterogena de senzatii si sentimente. Ceea ce vreau sa spun este ca, in afara acestui registru tematic destul de divers, coerenta poeziei m-a impresionat. Exista o simplitate aparenta a luminilor acestei poezii, pe cand ,,umbrele\" adauga profunzimea mastilor poetice adancite in coerenta intrinseca a ideaticii. Mi-a placut in mod deosebit acest balans perfect realizat intre registre imaginare diferite.

comentariul dumneavoastra extrem de sac in ceea ce priveste argumentul teoretic imi confirma ceea ce deja am intuit: lipsa unui aparat critic in ceea ce va priveste. Daca dumneavoastra considerati ca textul meu are ,,perla dupa perla\" si dati ca efect numarul mic de intrari, mie imi pur si simplu indiferent. Faptul ca dumneavoastra considerati ca fiind perle anumite structuri ale limbajului pe care le-am utilizat cu o intentie extrem de clara-dar nu atat de clara pentru dumneavoastra-imi mai intareste o impresie despre nivelul poeziilor dumneavoastra: nu cititi literatura. Stilul pe care eu l-am abordat este cel britanic, al lui David Lodge. Ati citit ceva de acest autor? Incercati, nu va musca. Atat am de spus. Iar comentariul dumneavoastra imi mai intareste o impresie: faptul ca nu puteti diferentia un comentariu cu scop strict teoretic de unul cu scop de vendetta personala-ma refer la primul meu comentariu, in urma caruia v-ati erijat in razbunator. dar sa stiti ca nu ma deranjeaza.

multumesc pentru reflectie. la revedere.

ehei, voinicii mei...
pentru Carmen: intr-adevar, si pe mine m-a enervat finalul, dar se pare ca s-a cam impus singur pentru ca e o sentinta. titlul, mie imi place. subtitlul il voi schimba. si da, daca voi avea timp, voi dezvolta textul intr-o proza unitara.
pentru Iulian: la fel ca la Carmen+tot la o mai buna ,,vedere\".

,,ea plînge cu plîns\"? - tautologie. noi stim ca poetii vor sa fie interesanti prin asemenea combinatii redundante si sa li se ierte orice, ca sunt poeti, dar daca erai geniala, poate iertam. si totusi, daca erai geniala, nu faceai o asemenea combinatie. hai sa respectam totusi niste reguli semantice, ce zici? chiar daca suntem-hai sa spunem si ne jucam un pic cu semantemele-,,poeti\"!

chiar am ramas uimita de prezenta ta pe pagina mea. eu te citesc mai de mult timp. :)) nu e un repros, e pur si simplu o constatare cu valoare de judecata incipienta. mercic si pentru stelutza. in ceea ce priveste cliseele, e destul de greu sa le scapi, mai ales in lumea in care ne aflam, trebuie doar sa stii sa le dozezi si sa le controlezi. iar eu asta incerc sa fac tot timpul. sa le lucrez astfel incat sa ,,iasa\" ceva din ele. te mai astept pe aceeasi pagina...