RaduBr

pt ca stramosii mei tot la o bauta si la o barfa au stat, si nu prea s-au inghesuit la munca, la razboi a fost musai, ca altfel am fi stat cu mainile-ntre sani si i-am fi lasat pe altii sa se bata.

e loc de un ras, ironic, poate spre hilar: in sfarsit, am descoperit ca de fapt n-am plecat niciodata de acasa; doar am visat; paradoxal e ca visam si totusi suntem plini de pragmatism, asa ceva, nu stiu daca a mai vazut pamantul.

societatea nu e nedefinibila, maxim nedefinita, nu suntem buric de nimic, doar ca avem asa o umbra de ipohondrie in noi extraordinara: arbitru\' se ia de echipa noastra, seful ma uraste, cei din UE ne fac zile fripte, nimeni nu ma vrea! ... asa imi vine sa rad ca m-apuca plansu\'!

insa,
avem pe ce cladi, spre ghinionul sau norocul nostru, avem cu ce ne lauda; si nu facand mamaliga cu faina din china si carne din ungaria; ca si la noi creste porumbu\' si porci, plin pe strada; avem sute de dansuri populare, in fiecare sat gasesti cateva dansuri, cateva obiceiuri, si cantece... si mituri...
dar nu cred ca se vad, ma refer la noi, nu vedem, habar n-avem sau nu ne pasa ca Dracula e un personaj care nici nu se compara cu imaginea duala extraordinara a lui Vlad Tepes sau cu imaginea strigoilor(moroilor) in credinta romaneasca.

e greu sa traiesti, da\' ar fi indicat sa incepem sa invatam romaneste si cu pasi mici sa intram la filarmonica, la teatru, poate ca se trezeste in noi macar respectu\' pt
romania daca nu dragostea; asta daca vrem sa mai existam ca natie, sa nu ajungem ca olandezii, de exemplu, care se intreaba daca mai exista olondeza. relevante-s rezultatele la bac la limba si lit. romana; cu toate ca am deraiat putin de la subiect, daca tot copiem chiar trebuie sa copiem tot? ce e trist e ca ne prefacem ca suntem prosti, si inghitim statisticile date de profesori ce nu stiu nici macar numele capitalei noastre, ce spun ca oamenii din zona asta sunt mai putin luminati, mai prosti decat ceilalti.

ar fi cazu sa ma opresc,
numai bine,
Radu

\"vedeai lucrurile atât de departe\"
\"se plimba pe o stradă secundară\"
ma intreb ca un neghiob ce mi-s: oare chiar se poate ca doi oameni sa se intalneasca? nu la gluma, ci chiar sa se intalneasca si sa mearga unul langa altul, nu unul in fata
celuilalt;
Am trecut fugitiv prin subiectele \"hot\" si bineinteles ca am vazut ce ma doare, nu neaparat ce te doare. Fara sa-l citesc a doua oara, sa intru putin macar in detalii: mi-a placut!
sanatate sa avem,
radu

nu te mai laud ca te umfli in pene :). finalul insa, mi-a parut unpic sec, eu speram la ceva fantastic, da\' nu e rau nici asta.
drag,
Radu

Eu n-am inteles nimic
mizilic sau loz in plic,
sau vendete personale
pare-se spre refulare.

suntem farmec, vis optimism :), chiar daca sertarele-s
incuiate. si chiar daca sperantele curg.
interesanta imaginea tablei de sah. doar alb si negru fara
inserare, fara rasarit. imi piere increderea. ce sa mai zic
de \"nu noi ...\", parca e vorba de copii care prinsi ca au
facut ceva zic : nu noi. acuma chiar ca s-a taiat maioneza.

imi place. poate ca e cam mare distanta intre farmec si
vis si tabla de sah, dar imi place.
cu drag,
Radu

multam Catalina, o placere sa te gasesc pe aici :). foarte prost stau cu domnisoarele cuvinte si cu nenea Enter, dar incet, incet le pun la punct.
multumesc si tie Nicoleta. pozele, nu prea imi plac, ma trimit in trecut si acolo ma pierd. ori in probleme fictive ori in imagini dulci care se amaresc atunci cand revin la realitate. intr-un comentariu, nu cu mult timp in urma, a spus cineva ca ii plac pozele si mi-a ramas si de acolo un fel de vorba. acum ca am zis-o, gata, am scapat de ea.

pe curand,
Radu

discutia Costin-Nae trebuie lasata ca poate ma ard.
Comentariul lui Apeiron, superb. \"placut, placut,placut...\".
:) atat de placut e textul ca-l plictiseste. poate gresesc dar oricum nu se poate spune ca abuzez, e o repetitie, mai sunt si puncte de suspensie, asadar am raspuns pentru : \"Pe ce te bazezi ?\"; simpatic nea Ilie a lui Preda.
Cu scuzele de rigoare, tot intervin, asa putin, cu o liniuta vizavi(am inteles ca nu mai exista - vis-a-vis - ci acum e -vizavi- ) de una din cele spuse de Costin; e vorba de faptul ca unele expresii sunt perimate; nu cred ca putem spune asta. in cazul de fata, poate ca ar fi mers mai bine o alta sintagma, de acord. problemuta mea e ca prin \"combinatii de cuvinte folosite(fara succes dealtfel)\"
se face trimitere printre altele si la general. Si nu pot sa nu ma atac, asftel fiind atacate si alte sintagme cum ar fi: \"Te iubesc\", folosita si refolosita. Sa renuntam la ea? Sau sa incercam o reincarcare cu sens(alte cuvinte ce le-am tot auzit) ?
cat despre text : intr-adevar acele \"si\"-uri supara putin;
un sfarsit continuu creat de \"fumegand\", in ton cu titlu; e o chestie tare ciudata cu textu asta: daca iei cate o mana de versuri, suna foarte bine dar toate la un loc parca nu vor \"sa cante\"; pentru mine e un contra contrapunct, ai mai multe linii melodice dar suprapuse nu fac poc !
te mai citesc, sunt tare curios de modul in care vei e(in)volua :)
cu drag,
radu

mmmm depinde de unde privești. De ce nu ar putea ca totul să fie o mare piesă de teatru regizată de cei doi ? în care
Tatăl să ne pună la tot felul de încercări. Dacă Dumnezeu ne
iubește de ce să nu-l iubească și pe Diavol.
Motivul pt care le-am apropiat pe cele două personaje e că pe Diavol tot timpul îl simți lângă tine dar la Dumnezeu ridici privirea și încerci să te ridici, El pare că a uitat de noi. în legătură cu enter-u nuștiu care e problema, că eu tot pun spații între cuvinte ca să intre la fix fiecare rând și când apare textul, îmi apare doar câte un spațiu
între fiecare două cuvinte. + Scuze pentru i. Într-o
continuare, dacă va exista, ar trebui să apară o imagine
mai detaliată a -ei-, poate și mai multe detalii vis-s-vis
de spațiul în care stau ce-i doi, și bineînțeles noi păreri
sau detalierea celor deja existente. muzica scârțâie unpic, cred că mă voi ocupa unpic de ea.
pe curând,
Radu

m-ai pierdut, pe la \"alte maini\". pentru mine e prea ambiguu, prea multe posibilitati de a-mi crea o imagine.

e fara ambitie, fara prieteni, incapabil sa se intretina
dar nu par sa-l atinga. il invidiez pe personajul asta.
nu-i pasa de nimic, el le are pe ale lui. parca-l vad
cu o cana de vin fiert, imbracat cu toga lui veche, si palaria lui diforma, stand in frig,si scriind. imi place. nu stiu de ce, dar imi da asa un soi de liniste.

cu drag,
Radu

nu pot sa nu remarc faptul ca poti oferi mai multe intelesuri daca nu intregi alegorii, atunci macar ultimei fraze. Imi place ideea lui Alin, oameni , care cunosc drumul, și .
as merge unpic mai departe si as spune ca pt acei oameni e inutil sa mai porneasca pt ca tot acolo vor ajunge. insa,
imaginea ce am creionat-o imediat dupa ce am gustat textul despre acele persoane e aproape opusa. Eu cred ca acei oameni n-au -bagaj-, n-au trecut, deci n-au prezent, traiesc degeaba, si bineînteles ca nu au viitor. din toate acestea tristetea care sperie. de asemenea ei pot sa fie oameni care s-au retras din \"marele circ\", si care sperie prin asta maimutele. as mai povesti, imi place sa trancanesc dar cred ca e destul. una peste alta textul e placut auzului, domol, dar nu ajunge la paroxism, necaz sau jale, si in final te impinge la revelare prin relevare de probe.
nu stiu daca e o problema sau nu, dar sunt de parere ca e prea ambiguu, prea multe interpretari se pot da, poate ca mai multe indicii, sau mai putine, ne-ar putea trimite pe toti pe aceleasi campii.
imi tot apar cararui. poate ca aceia care nu au bagaje sunt oameni si ca problema e la cei cu bagaje, poate ca ei nu au nevoie de bagaje din diferite motive. dar, gata, chiar ca termin :)
scuze daca am dat cu plugul pe asfalt :), ce formulari ciudate gasesc.
salutare la toti,
cu drag,
radu

mi-e nu-mi pare asa de optimistă imaginea. universul meu de așteptare e mai negru, țe să fași. eu văd un cer de un albastru închis care în a lui framântare, scoate sunete asemănătoare țipetelor de miei, groznice țipete, seamănă cu
cele de copii.

cu drag,
Radu

am ajuns mai tarziu si poate ca nu spun nimic in plus: oamenii merg mana in mana, pe drumul tarmului; leaga prin iubire marea de pamant. cred ca e mai bine zis, sunt punte intre pamant si cer. Cam trist faptul ca cei doi nu vor ajunge niciodata nici in cer si nici in larg. din vina lor marea ucide \"tipatul serii\", imi pare a fi sinonima cu un vers de-ale lui Blaga, \"sugruma vraja nepătrunsului ascuns\"; structura moderna; doua strofe doua imagini similare; aparenta simplitate.
mi-a placut, scuze ca am intarziat :)
drag,
Radu

forma e interesanta, dar sper sa nu te pierzi acolo. depinde de ce vrei sa accentuezi compozitia sau structura.
ca si compozitie, intre \"vise\" il regasim pe \"nu mai sint eu\". interpretabil. continutul spune ca in vis eul liric nu se mai simte, sau nu se vede, dar dupa structură intre doua visuri ar trebui sa fie realitatea. foarte probabil sa gresesc, e doar 1:04 :)
numai bine,
Radu

deși pare o analizare a vieții psihice proprii, fără prea multe cizelări finalul parcă dă o notă de frustrare, dacă am prins ceva din text. imi plac însă imaginile de la început care parcă n-au nici un sens, fiind alcătuite din lucruri aparent ciudate.
pe curând,
Radu

Imi place modul cum vibreaza \"în vânt reverbera ... în grai \" - cred ca r-urile sunt de vina; E interesanta si asocierea eului liric, ce se cauta, cu un silf. Pare-se ca tot progresul tehnologic nu prea duce inainte, tot in cuvinte gasim o leaca de liniste.
numai bine,
radu

curios,
asa raman dupa ce-am trecut pe aici; si multumit, te simti bine cand afli ca sunt si oameni pe lume.
numai bine,
si ... nu pot trece fara sa remarc faptul ca
\"trebuie să îmi fie actualizat/ impozitul pe suferință\";
superb

La o prima citire mi-au sarit in ochi, ca sa zic asa, primul si ultimul vers. Imi foarte place, daca-mi ingaduie sa spun asa limba romana, ideea de oameni - stele; adica ne vedem, vedem atat de multi, dar e aproape, de fapt e o minune cand ne intalnim cu o alta. Demn de atentie mi se pare si ultimul vers, legatura cu divinitatea, cu ceva superior. E ceva tipic pentru un om sa spere, sa tinda la ceva ce e deasupra nivelului sãu cu toate ca, ciudat, pe strada nu prea vezi oameni cu capul ridicat.
am -deraiat- putin si daca am suparat imi cer scuze,
e placut textul, in rest,
numai bine!

am crezut ca nu e nimic de el, pe masura ce am inceput sa citesc, dar am zis ca nu poate fii asa de rau. Mai ales daca e la subiecte fierbinti. Si fara sa vreau si sa-mi dau seama am intrat in joc, si mai prins, mai prins cu finalul: poti sa descrii aproape tot, insa \'o clipă e de nedescris\'.
chiar daca \"am pus boticu\'\", nu ma supar. Astept si altele.
cu drag,
Radu

poate s-a mai zis, n-am avut rabdare sa citesc toate comentariile. imi place ideea. e exact ceea ce e in jur, oriunde te uiti. Sodoma nu e o poveste, la fel ca si iadul in care traim. si ce penibila si plina de cretinism e :
asta-i viata. poate ca la tine a fost doar un gand dar mie chiar imi da un gust amar lumea ori de cate ori deschid ochii. mi-e scarba aproape tot timpul. las pentru un dialog cu michiduta toate astea; structural, ritmul mi se pare cam sacadat.
poza e tare sugestiva : stiinta se bazeaza pe religie, sau stiinta conduce acum, e deasupra, sau vrei sa le pui sa se iubeasca, sau ratiunea e doar un soarece pe langa Dumnezeu ?
cred ca ar trebui incadrat la personale sau la proza, sau poate nu vad eu metalimbajul :).
mi-a facut placere sa-ti citesc mesajul,
Radu

p.s. tu de ce nu zambesti ? :)