Eu Tu Noi

prea suav e textul de-al numi moarte
evident ceea ce-am spus mai sus nu e adevarat
desi la prima citire asa mi s-a parut

Oleg, percepem lucrurile în fucție de multe criterii, primordială rămîne dorința de a percepe, îți mulțumesc.
I-am schimbat numele, la a doua citire.

uneori, chiar asta facem... calcam peste ele, serpii de sange infloresc pe picioarele noastre... Dumnezeu se odihneste in culise... nue nimic, vom primi altele, din os fara carne, se vor zdrobi si ele in prafuri albe... vom primi altele de foc, se vor arunca in bataia vantului, vom primi altele, din apa... le vom strange pe obrajii prefacuti in albii de piele...
cu drag,
miha

E o sărbătoare a cugetului trecerea ta, întregești, înzecești, înalți ideea la rang maxim și încînți cu profunzimea-ți specifică. Recunoscătoare ție!

dar nu suntem, deja? nu am învățat nici acum să ne ținem de mână în iarna clipelor grele..

E posibil din cauza grijei de a nu raci si alte maini, le tinem in buzunare, suflam in pumni, dar nu se compara, ai dreptate, Raluca.
Cit mai multa caldura si pace in suflet.