Poezie
Demachiată
1 min lectură·
Mediu
Cu geana părăsită de rimel
oglinda focusez pe cristalin
să caute proiecția din el
atunci când varsă ochiul arhiplin
li se va spune-n glumă celor mici
c-a fost odată cineva ciudat
cu urma imprimată chiar aici
(pentru că mâine poate nu i-i dat)
Cu degetele rujul mi-l întind
făcându-i loc avidului sărut
de frica pasiunilor în gând
cotrobăiesc să știu când am părut
firească de la talpă la apus
îmi pipăi întâmplarea-n care sunt
înțelegând în fine că nici nu-s
atinsă dar mi-i creștetul cărunt
022397
0
Stii sa expui cu usurinta ceea ce simti, canoanele versificarii nu te mai impiedica, si aduci o nota originala prin dozarea atenta a neologismelor.
Tonul acesta dezinvolt, fluenta prozodica, imaginile limpide imi amintesc de Magda Isanos, de Blandiana...
As zice ca Magda Isanos s-a reincarnat.
:)