Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Travaliu

1 min lectură·
Mediu
Apele-mi curg istovite…
Timpule, nasc prematur!
Poalele-mi saltă smerite
inimii pun abajur
sorb un fluid anestezic
gust de pământ amărâu
ochii se fac tot mai grei, zic:
ține-mă, Maică, de brâu!
Zbârrrnâie ceasul – e ora
albei și mutei treziri
văd deoparte tumora
ruptă de calde-amintiri
sorb cu urechea un sunet –
suflul copilului drag –
pieptul e dobă de tunet
sânii îmi crapă de cheag…
Bună, Speranța mea mică,
vai, cât de fragedă ești!
Eu sunt bolnava mămică –
umple-mă să mă trăiești!
Cheamă-ți și tatăl, Amorul
să ne cuprindem tustrei…
Doctore Timp, ia-ți toporul!
Nu vezi? Eu sunt cu ai mei!
023.253
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
103
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Radmila Popovici. “Travaliu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/radmila-popovici/poezie/154704/travaliu

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@nicolae-popaNPNicolae Popa
Greu de comentat un poem atât de uluitor, care se remarcă de la prima vedere prin naturalețe și autenticitate. N-am mai citit așa ceva. O altă expresie a sentimentului matern, ceva fără patetism... Ciudat că o poezie poate să exprime așa ceva. Felicitări, inclusiv pentru nașterea poemului.

0
@radmila-popoviciRPRadmila Popovici
Orice experiență mai sumbră are menirea de a adăuga sau, paradoxal, a șterge din patetism, în funcție de individ.
Sentimentul matern, iubirea, sunt în afara definiției, dar, la un moment dat, pot exploda sub forme diverse, cuvântul fiind una din ele. Un prilej de felicitare ar mai fi extirparea \"tumorii\" sufletului, dacă asta, ca și orice intervenție ar fi una de succes. Important e să nu recidiveze, adică să nu fie una malignă sau fără contur bine pronunțat. Dar simt eu că ne aprofundăm în altă sferă, deaceea închei cu un mulțumesc! Citindu-te, e o onoare să-ți aud părerile.
0