Poezie
Captiva
(din volumul „EvAdam”)
1 min lectură·
Mediu
Mi-ai dat un pumn de chei, instrucțiuni și norme
lăsând sub ochii mei doar două pungi diforme
Mi-ai tras un nod pe gât, m-ai priponit de cușcă
să nu răspund urât nici vântului când mușcă
Ai sfâșiat apoi și inima în mine
să nu știu înapoi acasă cum se vine
N-ai bănuit că pot să mă refac îndată
amarul să ți-l port în sânge, nepătată
Să-l spăl, să-l oblojesc, cu lacrimi netezindu-l
ba chiar să mă-ndârjesc să-l îmblânzesc cu gândul
Să-l apăr de strigoi din carne și din oase
să-l legăn pe sub ploi în nopți întunecoase...
***
Tu cheile mi-ai dat iar eu, cuminte, firea
de fier ți-am descuiat eliberând iubirea!
Iar când te vei trezi în mreje, fără veste –
va fi o nouă zi...
Femeia mea mai este?
022.640
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Radmila Popovici
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Radmila Popovici. “Captiva.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/radmila-popovici/poezie/149908/captivaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
APAPAlin Pavel✓Sunt convins ca femeia este cheia universului iar barbatul e incuiatul care asteapta cu limba scoasa dezlegarea. Citesc cu placere textele cu mesaj! Eu n-o sa bat niciodata covoare ( pentru ca le doare)...:)
0
RPConvingerile tale sunt și ele o dezlegare, iar unghiul din care privești lucrurile poate indica cărarea spre rai, sau... Mă bucur pentru că știi că doare!
0