Poezie
Anestezie
1 min lectură·
Mediu
Creșteam
dintr-o ciudată ciupercă
de metal fără picior
mai bine zis o pălărie grea
de mexican dar fără cap
pricepi?
Ce vreau să spun
e că nimic nu mai era
doar eu și
un ecou
Chemam
fără să strig
chemam un nume –
ecoul răspundea:
-in, i-in, v-i-in, v-i-i-in...
Metalul e
în stare să schimbe
voci din alto-n bas? –
mă întrebam simțind cum arii
îmi zburau din cap
de fier
023385
0
creșteam dintr-o ciudată ciupercă de metal
fără picior mai bine zis
o pălărie grea de mexican
dar fără cap
pricepi?
ce vreau să spun e că
nu mai era în jur nimic
doar eu și de oțel sau fier
ecou
aduce o stare concreta de neputinta, un ceva care atarna greu in nimic, nici sa cada nici sa zboare, un punct. restul poemului mi se pare grabit, ar trebui sa-l revezi, parerea mea subiectiva, fugi de stereotipuri, ele incatuseaza. numai bine. Andrei