Urme

Îmi place! Poemul tău e un manifest de statornicie și încredere. În ciuda răutăților, rămâi acolo, aceeași încrezătoare.

Cele bune!

Mi-a fost dor să spun ceva aici... Îți mulțumesc, Monica!

Ma intrebam deunazi de ce Radmila nu scrie...si aveam o banuiala. Aceasta poezie vine ca o certitudine, \"lasand o urma fara ca ei sa stie\". Bine ai revenit si sper ca esti ok. Sa nu ma intrebi de unde stiu, nu pot sa spun. Ghicesc acuma intr-un pahar de alcool, ce-mi place la tine este respectul pentru rima, muzicalitatea si sentimentul profund exprimat, un mesaj ce ramane mereu profund pt cei capabili sa-l accepte, sa-l simta. Sper ca urmatorul \"dor\" sa fie de iubire.
Succes!

Mă bucur pentru fidelitatea ta de cititor, pentru ideile, energia și curajul de care dai dovadă pe acest site și, mai ales, pentru felul tău neobosit de a comenta și dialoga cu răbdare și atenție. Am remarcat că \"lauzi\" unele texte ale mele și m-aș bucura să știu că într-adevăr auzi și percepi profund mesajul, precum susții (nu că aș avea dubii).
Un lucru, însă, vreau să-l limpezesc: nu scriu nu deatâta că nu mă observă sau înțeleg \"ei\", ci din alte motive de natură subtilă. Iar \"conflictul\" omului cu lumea îl resimte la un moment dat fiecare, având până la urmă propriul conflict interior - cel al necunoașterii ori al neînțelegerii lucrurilor în profunzime. Evident e mai simplu să învinuiești o lume toată, decât pe tine însuți, nu? Revenind la comentariul tău, mă bucur că îți pasă de poezie, dar și de omul de dincolo de ea, deși ar fi contraindicată o astfel de atitudine aici. Oricum, îți sunt recunoscătoare și dacă vezi ceva în textele mele ce, poate, nu văd nici eu, sunt curioasă să știu. Ca să mă refer și la textele tale, îmi par din ce în ce mai interesante, mai pline de înțeles și le citesc.

Radmila, nu am tratat niciodata poezia la suprafata ci numai in interior, analizand sentimentul uman. Imi pare sincer rau, nu ti-am laudat textele niciodata, ti le-am sublimat.
Scuze pentru unele incoerente din ultimul comentariu, eram undeva in zona crepusculara, poate asta m-a impiedicat sa exprim mai bine ce am simtit.
Cu drag,
ionut