Poezie
apusenii pustii
1 min lectură·
Mediu
Curge-n valea goală sânge de copac,
Hoituri lungi de cetini putrezesc pe coaste,
Din Vârtop la vale, până în Albac
Fieru-și cântă-n cioate notele nefaste.
De prin gârle,-arinul, a pornit cu oaste
Bradului să-i vină, cât e mic, de hac,
Lepădară munții șubele mițoase
Ca să-mbrace tufe cu croieli de frac.
Dezvelite-s toate Lumile Pierdute,
Sus, către Biharii, drumul se ascute,
Din păduri, de larma drujbei alungată
Liniștea coboară munții speriată.
Pe Găina-s baluri de viori cu goarnă,
E tăcerea însă în Roșia Montană.
022928
0
Eu vă doresc succes!