Plopeanu Petrache
Verificat@plopeanu-petrache
„Nici o zi fără o linie”
Născut 1959. Facultatea de Istorie-Filozofie din cadrul Universității București. Doctorand la Școala Doctorală de Studii Literare și Culturale a Facultății de Limbi Străine, Universitatea București Profesor de istorie la Colegiul National "Al. Vlahuță" din Rm.Sărat În 2008: *Mire pe geamul oglinzii - poezie și poeme în proză, Editura Olimpus. *Istoria…
Io vă reclam p-această damă,
că am intrat numai o dată,
ca să ies mi-o cerut vamă
și mi s-o dus pensia toată!
Cu multă stimă
PP
Pe textul:
„Salariul minim, la maxim" de Ion Diviza
Cu stimă
Sebastian prietene, cuvintele tale sporesc ceea ce are frumos poemul și mă bucur că te-au agățat ideile mele metafore. Comuniunea de simțiri apare fără tăgadă la aceia care trăiesc poezia!! Și tu o faci deplin.
Cu prietenie multă
PP
Dorian, mă bucur enorm că tot ceea ce discutăm despre poezie, despre literatură ne apropie din ce în ce mai mult. Ce poate fi mai firesc decât contopirea pe marginea curgătoare a unui poem? Acesta este rostul celor scrise de noi aici și poate acela de a pune, fiecare din noi, o cărămidă la acest plan al sublimului, care face intermedierea între noi și transcendent.
Cu multă prietenie
PP
Ecaterina, mi-aș dori mult să fii eleva mea, sau cel puțin să dialoghezi cu elevii mei, să identifici exact unde este dascălul și unde este poetul și să te identifici cu unul dintre aceștia. Ai putea afla mult despre omul Plopeanu de la ei! Pentru mine poezia este o stare de a fi, fără ea, fără poezie nu mai pot exista de mulți ani buni și spun acest lucru fără emfază, fără afectare, cum spun latinii \"sine ira et studio\" (fără ură și părtinire)!Cât despre \"încercările pseudofilosofice\", încă nu este timpul, pentru tine, să accepți că totul este - mai mult sau mai puțin - filosofie, mai ales pentru creatorul întreg (sigur nu vorbesc despre Dumnezeu ci despre aceia care înțeleg toate rosturile acestei vieți și au răbdarea să nu respingă nimic fără să pătrundă esențele; orice grabă nu este de bun augur.
Cu înțelegere
PP
Silvia, mi-a produs o mare plăcere acel \"te salut frumos\", pentru că îmi dovedește că ai răbdare cu timpul și că timpul are răbdare cu tine! Acesta este poetul, cel care întoarce răbdător pe toate fețele, îmbrăcămințile acestei cepe care este realitatea poetică și găsește timp să-și oprească lacrima de usturime și să înțeleagă frumusețea ei. Viitorul îți aparține. Mulțumesc frumos pentru profunzimea trăirii!!
Cu prietenie
PP
Pe textul:
„monolog lângă lemn. seducția efemeră a nemuririi" de Plopeanu Petrache
Petru,
Anișoara,
Dorian,
jos pălăria pentru voi care aveți îngăduința sublimului și transcendentului să adăstați o clipă pe scrisul meu și, prin gândul și vorba voastră să le dați greutate!! Oricât de profunde ar fi scrisurile noastre, fără cei ca voi, care să pătrundă dincolo de banalul limbajului, ele nu ar exista.
Vă mulțumesc cu multă prietenie
PP
Pe textul:
„Psalmul tăcerii" de Plopeanu Petrache
Cu stimă
PP
Pe textul:
„Propoziția săptămânii (42)" de Anton Potche
RecomandatCu prietenie
PP
Pe textul:
„Zoodeus" de George Asztalos
Cu stimă
PP
Pe textul:
„defulare pe sofa" de Constantin Enianu
RecomandatEști unul din cei mai profunzi creatori de aici în puține cuvinte!!!
Cu multă prietenie
PP
Pe textul:
„pânză de apă*" de Djamal Mahmoud
Am spus toate astea în contextul tuturor discuțiilor noastre față în față.Nu e nevoie să mai comentez și eu ceea ce ți-am spus deja aseară, decât pentru a atrage atenția unora care au comentat deja în dorul lelii, să treacă un pic la carte și să lase emfazele inutile!!! Poemul de față este unul excelent și trebuie spus iarăși pentru unii, că niciodată nu scrii din vârful tastei și a limbii și tot ce scrii trece printr-un proces de elaborare extrem de serios. Să ia aminte mulți că aici la Rm. Sărat, există unul dintre cele mai puternice cenacluri din țară Cenaclul \"Al. Sihleanu\" care acționează ca un puternic instrument critic, obiectiv. Noi toți cei de aici suntem în primul rând membrii ai acestui cenaclul și apoi ai Agoniei!!!Și cenaclul respectiv ne spune unde suntem
Cu multă prietenie ca întotdeauna
PP
Pe textul:
„Matei Vișniec și starea de umezeală a sufletului" de Valeriu Sofronie
Cu adâncă stimă
PP
Pe textul:
„Pact" de Djamal Mahmoud
Cu prietenie
PP
Pe textul:
„Baba Novac" de Anisoara Iordache
Cu prietenie
PP
Pe textul:
„familiar" de florin caragiu
Și știi cum e și cu munții care se pot muta dacă dragoste e...
Și îmi dau seama că ai mulți munți de mutat!!!
Cu prietenie
PP
Pe textul:
„tot ce-și poate dori o femeie" de Adriana Lisandru
Cu prietenie
PP
Pe textul:
„poem de zăpadă" de Silvia Goteanschii
Un poem sensibil care te caracterizează fără doar și poate
Cu multă și caldă prietenie
PP
Pe textul:
„durerea din spatele cărnii" de Teodor Dume
PP
Pe textul:
„carnival of rust" de emilian valeriu pal
Cu prietenie
PP
Pe textul:
„Metamorfoza unei știri de senzație și rolul ei în creșterea sporului demografic" de Plopeanu Petrache
Amical
PP
Pe textul:
„wo bist du" de emilian valeriu pal
Cred că lumea de pe aici nu vrea să audă direct în titlu vocabula \"poet\". Mă întreb de ce. Și am observat că nu prea sunt la mare prețuire acele texte în care poetul face, poetul drege... Oare de ce ? Prilej de meditație. Poemul tău, am vorbit azi deja, este unul care te definește și este încărcat cu semnificații: creația care se autonomizează treptat, care intră în contact cu banalul și încearcă să \"vorbească\" cu acesta. Imposibilitatea este evidentă, iar poetul, creatorul deslușește pentru propria sa creație taina: transcendența oricărei creații
Aștept alte comentarii de la ceilalți membri
Cu multă prietenie
PP
Pe textul:
„până vine poetul" de Valeriu Sofronie
Cred că trebuie, e musai, să mă îmbarci și pe mine în acest Titanic înghețat!!
Revin, n-ai nici o grijă.
Cu prietenie
PP
Pe textul:
„Titanic botanic" de George Asztalos
de câte ori nu considerăm că un moment, un gest, un cuvânt, sunt importante, că nu se poate fără... și de câte ori ne înșelăm!
Andrei,
există într-adevăr ceva de poveste din 1001 de nopți și din buddism și ceva din mine; ne străduim să strângem de toate, poate că odată ne vor folosi și ne dăm treptat seama că toate sunt deșertăciune (Ecleziastul)
Mulțumesc pentru primul tău semn
Silvia,
e clar că este de fapt un poem, chiar dacă l-am trecut la proză și încearcă să N-il aducă aproape pe acel Cineva.
Mulțumesc ție pentru frumoasa vizită
Nicolae,
suntem toți înțelepții, care ne străduim întreaga viață să adunăm, unii lucruri,noi cuvinte. Ce spui, după noi va tânji Cineva?
Mulțumesc pentru vizita ta onorantă
Rămân profund îndatorat tuturor
Cu multă prietenie
PP
Pe textul:
„Povestea unui om risipitor" de Plopeanu Petrache
