Poezie
știrbirea cea de toate zilele a prestigiului. mai devreme de aproape
2 min lectură·
Mediu
cearșaful i-a fost prima geană a dimineții
greu și-a desprins pleoapele una de alta
avea senzația stranie a asimptotei îndreptate spre alb
și a celei dintâi lipse
chiar și în acea poziție ludică
cu mâna petrecută nonșalant printre coapsele ei
iar el dezvelit de sensuri în toate direcțiile
avusese impresia că ar fi cineva
simpla trecere de la avea la avusese
diferența dintre a sta aproape de pântecul ei
a merge somnoros la baie
gesturi de fiecare început de zi feminină
când s-a urcat în mașina luată în leasing
picioarele sale au strivit alte scame din puținul încă
colțurile buzelor au coborât cu un grad
pleoapele au acoperit o suprafață mai mare de umed
să trăiți l-a salutat deferent portarul
pe alții nici nu-i vedea ocheanul său invers era convențional
ce mai faci bătrâne a vorbit cu el șeful său direct
pleoapele erau mai aproape
și-a chemat secretara da era un privilegiat
ea îi privea spatele drept sau undeva era o înclinare
de ce are ochii înguști
iar mâinile i se completează doar cu rotundul
m-am hotărât ea a auzit m-am o…t…ât
aș…f..ul spunea colțurile gurii sale lăsate spre femeie
a înțeles după felul în care se strivea de lumină
vreau să-mi refac prestigiul ce tare a speriat-o
cearșaful a înțeles femeia mângâindu-i goliciunea
l-a întins deasupra mochetei groase cu un design stilat
și-a adormit pentru o clipă și s-a trezit după alta
i-a fost prima geană
și dintr-o dată lângă el
greu și-a desprins pleoapele una de alta
greu i-a desprins palmele de coapsele-i umede
dar mai cu seamă a deschis fereastra și era dimineață
033.506
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Plopeanu Petrache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 266
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Plopeanu Petrache. “știrbirea cea de toate zilele a prestigiului. mai devreme de aproape.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/plopeanu-petrache/poezie/1823962/stirbirea-cea-de-toate-zilele-a-prestigiului-mai-devreme-de-aproapeComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PPMulțumesc Maria pentru această mică refacere a dimineții pentru mine
Cu prietenie
PP
Cu prietenie
PP
0
TGUn alb aflat la infinit, din moment ce asimptota se îndreaptă spre el. O combinație surprinzătoare între analiza matematică și poezie (aș spune filozofie, fără aceeași ezitare). Ludicul, iubirea și apartenența la un spațiu vast se armonizează în strofa :
„chiar și în poziția ludică
cu mâna petrecută nonșalant printre coapsele ei
iar el dezvelit de sensuri în toate direcțiile
avusese impresia că ar fi cineva”
Ultimul vers vine de la mari adâncimi… De la un gest en passant („simpla trecere de la a avea la avusese”) până la etalarea frustului („a deschis fereastra și era dimineață”) palierele sunt încărcate cu noutăți atrăgătoare (mai puțin punctele de suspensie și abrevierile din strofa 7, unde parcă dă rateuri un motor…). Numai bine, din partea mea !
„chiar și în poziția ludică
cu mâna petrecută nonșalant printre coapsele ei
iar el dezvelit de sensuri în toate direcțiile
avusese impresia că ar fi cineva”
Ultimul vers vine de la mari adâncimi… De la un gest en passant („simpla trecere de la a avea la avusese”) până la etalarea frustului („a deschis fereastra și era dimineață”) palierele sunt încărcate cu noutăți atrăgătoare (mai puțin punctele de suspensie și abrevierile din strofa 7, unde parcă dă rateuri un motor…). Numai bine, din partea mea !
0
\"chiar și în acea poziție ludică
cu mâna petrecută nonșalant printre coapsele ei
iar el dezvelit de sensuri în toate direcțiile
avusese impresia că ar fi cineva\"
e O IMAGINE GREU DE TRANSPUS SI AI REUSIT