Poezie
Pantagruel și încercarea de dimineață.
din ciclul Pantagruel și sublimul
1 min lectură·
Mediu
era într-o dimineață incertă
cum o privea de la înălțimea sa
din întâmplare s-a întâlnit cu Procust
auzise de el era doar începutul modernismului
și ideile începeau să zburde
ce-ai mai făcut bătrâne?
l-a întrebat într-o încercare de închegare a unui dialog peripatetic
celălalt s-a uitat fioros măsurându-l de jos până sus și invers
s-a oprit o clipă puțin sub coapse
Pantagruel știa ce înseamnă acea uitătură
îi aducea aminte de pat și a tresărit la gândul că
nu a trecut examenul
a simțit o urmă de fierbințeală acolo unde lama tâlharului ar fi trebuit
să pătrundă în carne
și mai greu era de suportat anticiparea întâlnirilor
din celelalte dimineți
012
0
gând la gând,
îmi place și uite că iau din întreg această firimitură de gând împlinit
pentru care alătur o stea de suflet.
\"urmă de fierbințeală acolo unde lama tâlharului ar fi trebuit
să pătrundă în carne\"
cu sinceritate,
teodor dume,